- Cine vrea să se vaccineze rapid o poate face oricând cu AstraZeneca;
- Agenția Europeană a Medicamentului a anunțat că trombozele apar cu o frecvență de un caz la 100.000 de persoane imunizate cu AstraZeneca;
- Femeile sub 60 de ani par a fi mai expuse să dezvolte cheaguri de sânge, în cel mult două săptămâni de la prima doză;
- Uniunea Europeană nu e dispusă să renunțe la vaccinul britanic;
- Medicii de familie din România vor primi doze de la Johnson & Johnson și AstraZeneca;
O întârziere de câteva ore a celui mai mare transport de vaccin a creat o mică perturbare în procesul de imunizare, deși autoritățile neagă acest lucru.
“M-au anunțat la telefon să vin la vaccinare la ora 17.30, cu toate că eram programat pentru ora 09.00”, a declarat o persoană care și-a făcut vaccinul într-o localitate de lângă București, adăugând că din centru i s-a spus că reprogramarea a fost din cauza faptului că “întârzie vaccinul”.
Luni, la ora 14.50, cu o întârziere de opt ore, cele 511.000 de doze de Pfizer au ajuns în România și au fost distribuite rapid către centrele regionale, a declarat o sursă din cadrul comitetului de coordonare al vaccinării.
Această ușoară dereglare arată cât de strâns e lanțul de distribuție al vaccinului. Autoritățile din România nu au nicio rezervă de Pfizer, cererea rămânând extrem de mare în continuare.
“…aș dori să facă mențiunea că, practic, stocul existent în acest moment reprezintă dozele de vaccin pe care le-am primit ieri”, a declarat Andrei Baciu, vicepreședintele CNCAV, într-o conferință de presă, confirmând faptul că nu există rezerve din acest vaccin.
“Acest lucru se întâmplă în fiecare săptămână. Practic, dozele de la BioNTech-Pfizer pe care le primim lunea sunt utilizate pe parcursul întregii săptămâni”, a mai adăugat oficialul.
2 milioane de doze de Pfizer nu acoperă cererea din aprilie
Dar acest transport nu va putea satisface “setea” de Pfizer. Marți după-amiază, erau în jur de 700.000 de persoane pe listele de așteptare la centrele unde se utilizează acest tip de soluție, iar alte 430.000 erau programate pentru prima doză. Doar pentru imunizarea completă a acestor persoane e nevoie de 2,2 milioane de doze.
Deși transportul o să scurteze într-o măsură listele de așteptare, cererea pentru Pfizer va rămâne mare pe tot parcursul lunii.
Cele două milioane de doze care, în aprilie, vor ajunge în România asigură vaccinarea celor care sunt acum programați sau așteaptă eliberarea unui loc.
E greu de crezut că în această lună vor apărea poziții libere în centrele care vaccinează Pfizer. Pentru Moderna situația e asemănătoare, pentru că din acest vaccin se primește o cantitate mult mai mică. În jur de 250.000 de doze vor ajunge în România în această lună.
Singurul vaccin care se găsește din belșug este cel de la AstraZeneca. La nivelul întregii țări sunt peste 70.000 de locuri libere pentru programarea imediată și peste 12.000 de persoane sunt pe liste de așteptare, cele mai multe în București. Din acest vaccin, autoritățile au un stoc de aproape un milion de doze.
Până acum, 390.000 de persoane au făcut cel puțin o injecție cu AstraZeneca.
Femeile sub 60 de ani, predispuse la apariția unor rare cazuri de tromboză
Încrederea în această soluție s-a prăbușit din cauza discuțiilor interminabile din jurul ei. Mai multe state au limitat utilizarea vaccinului pentru anumite categorii de vârstă.
Altele au stopat AstraZeneca pentru anumite perioade de timp din cauza apariției, la un număr limitat de persoane, a unor cheaguri de sânge.
“Comitetul de siguranță al Agenției Europene a Medicamentului (EMA) a concluzionat că atât cheagurile de sânge neobișnuite, cât și un număr scăzut de trombocite ar trebui listate ca efecte secundare foarte rare ale Vaxzevria (vaccinul COVID-19 AstraZeneca)”, a anunțat Agenția Europeană a Medicamentului în data de 7 aprilie.
“Pentru a ajunge la această concluzie, comitetul a luat în considerare toate dovezile disponibile în prezent, inclusiv sfaturile unui grup de experți independenți”, arată oficialii europeni într-un comunicat.
“Agenția Europeană a Medicamentului reamintește profesioniștilor din domeniul sănătății și persoanelor care primesc vaccinul să rămână conștienți de posibilitatea unor cazuri foarte rare de cheaguri de sânge combinate cu niveluri scăzute de trombocite, care apar în decurs de 2 săptămâni de la vaccinare”, se mai arată în comunicatul citat.
“Până în prezent, majoritatea cazurilor raportate au apărut la femei sub 60 de ani, în decurs de 2 săptămâni de la vaccinare. Pe baza dovezilor disponibile în prezent, nu au fost confirmați factori de risc specifici”, au anunțat experții agenției.
Într-o conferință de presă susținută după anunț de către doamna Emer Cooke, director executivă al Agenției Europene a Medicamentului, ajutată de experți ai instituției, aceasta a anunțat că beneficiile vaccinului AstraZeneca sunt mult mai mari decât efectele secundare.
Frecvența apariției cheagurilor de sânge este de un caz la 100.000 de persoane vaccinate, conform unor cercetări realizate în Germania.
Nimeni nu vrea să renunțe la AstraZeneca
Din analizele agenției reiese că femeile sub 60 de ani pot fi mai afectate, iar în zilele următoare vor exista indicații clare cu privire la măsurile ce trebuie luate pentru a evita aceste efecte secundare.
De asemenea, experții agenției au anunțat că au fost raportate cazuri de tromboză și la vaccinul Johnson & Johnson, realizat tot pe bază de adenovirus, la fel ca AstraZeneca.
Dar astfel de efecte secundare au fost descoperite într-o mai mică măsură și la Pfizer și Moderna, soluții genetice (mesager ARN).
În urma acestui raport, concluzia e că Uniunea Europeană nu va renunța la acest vaccin, fiind totuși o soluție eficientă, ieftină, ușor de transportat și păstrat.
Nici autoritățile din România nu vor să renunțe la acest vaccin.
Valeriu Gheorghiță, coordonatorul campaniei de vaccinare, a anunțat că medicii de familie vor avea la dispoziție doze de la AstraZeneca și Johnson & Johnson pentru imunizarea pacienților.
“…în cabinetele medicilor de familie vor fi alocate vaccinuri pentru care se pot asigura condițiile de lanț de frig, vaccinuri care pot să fie depozitate între 2 și 8 grade și, de asemenea, să fie distribuite în aceleași condiții de temperatură, ceea ce înseamnă că avem la acest moment două opțiuni: vaccinul de la AstraZeneca și vaccinul de la Johnson & Johnson, în funcție de numărul de doze pe care urmează să le recepționăm”, a declarat medicul militar într-o conferință de presă.
Călătoriile și vacanțele vor accelera vaccinarea
În luna aprilie apare prima posibilitate de accelerare a procesului de vaccinare, dar reușita ține exclusiv de capacitatea autorităților de a reconstrui încrederea în soluția AstraZeneca.
Criza de Pfizer va continua și în aprilie, existând posibilitatea ca aceasta să se sfârșească începând cu luna mai.
România va primi cel puțin 3,2 milioane de doze de vaccin în aprilie, existând posibilitatea ca luna următoare să primească peste 4 milioane de doze.
Introducerea pașaportului verde la nivel european va accelera și în România procesul de vaccinare, la începutul verii ar putea să fie peste 5 milioane de persoane care au primit cel puțin o doză.