Răspunsul la această întrebare îi preocupă mult pe unii oficiali din țara noastră, membri ai guvernului, diplomați, ambasadori, dar și oameni din sistemul financiar, investitori și mulți alții.
Ce vrea Donald Trump de la țările europene e o întrebare la care nu prea există răspuns, pentru că Donald Trump a oferit puține indicii despre politica sa externă și, în al doilea rând, pentru că se știe încă din primul său mandat că președintele american este, de multe ori, impulsiv și poate lua decizii abrupte, fără să se consulte cu echipa sa sau cu cei din executiv.
Luni, 20 ianuarie, când Trump va depune jurământul, la Washington va fi frig, temperaturile vor coborî sub – 20 de grade Celsius, anunță meteorologii. Ceremonia se va muta în interior, iar afară, o mulțime înghețată la propriu va asista la începerea unui mandat de patru ani al celui mai puternic om din lume fără a exista vreo certitudine cu privire la viitor.
Atunci când va păși din nou în Biroul Oval, Donald Trump va afla, dacă nu știe deja, că viața pe planeta noastră s-a schimbat destul de mult de la momentul în care l-a părăsit furios.
Acest război ar putea escalada pentru a fi mult mai rău decât este acum.
Donald Trump, președintele ales al SUA, despre conflictul militar din Ucraina
Pandemia s-a sfârșit, dar efectele ei continuă să fie vizibile, inteligența artificială face parte din viața cotidiană cu consecințe greu de cuantificat, două conflicte militare majore modelează relațiile de putere dintre state, iar SUA s-a dezvoltat într-un ritm accelerat în ultimii patru ani, devenind de departe cea mai mare forță economică de pe glob.
În plus, Donald Trump îl va găsi pe Vladimir Putin, liderul rus pe care nu l-a criticat niciodată, într-o poziție mult mai slabă decât l-a lăsat în 2020, atunci când a pierdut alegerile în fața lui Joe Biden.
Paradoxul ucrainean
De fapt, această schimbare, slăbirea forței economice, militare și politice a regimului autoritar de la Kremlin, reprezintă fenomenul cel mai dificil ce trebuie administrat de Trump în ce privește afacerile externe, dar și unul care va afecta România, alături de toate statele europene.
Deși pare paradoxal, dar dacă privim obiectiv, Ucraina e o țară mult mai bine înarmată, mai susținută economic și militar de aliați, cu o economie mai funcțională decât era la începutul invaziei declanșate de Vladimir Putin în februarie 2022.
De asemenea, Rusia e mult mai slabă decât era în urmă cu aproape trei ani, când a declanșat războiul. Sancțiunile economice au destabilizat economia, inflația face ravagii, multe companii mari dau faliment, exporturile s-au prăbușit, iar cuceririle militare se fac cu pierderi uriașe de vieți omenești și echipament.
Cine și-ar fi imaginat în 24 februarie 2022 că va fi martor la raiduri ale dronelor ucrainene pe teritoriul Rusiei, iar forțele militare ale Kievului vor arunca în aer rafinării, depozite de combustibil, de armament, centre de comandă militară, făcând ravagii dincolo de graniță?
E adevărat că Ucraina a pierdut și ea în jur de 400.000 de militari uciși în luptă sau răniți grav, conform unor estimări neoficiale, dar are o armată puternică, o industrie de apărare în plină dezvoltare și acces la linii de finanțare care o pot ajuta să reziste cel puțin doi ani în condițiile actuale de conflict.
Nici Putin nu poate opri războiul
Va exista, la scurt timp după depunerea jurământului, o întâlnire între Donald Trump și Vladimir Putin, conform anunțurilor făcute de cei doi lideri, iar noua administrație americană s-a angajat să obțină rapid o încetare a focului.
Rusia va înceta focul și va demara discuții de pace dacă Ucraina renunță la aderarea la NATO și își retrage trupele din cele patru regiuni ucrainene revendicate și anexate de Moscova
Vladimir Putin, președintele Rusiei
Sunt voci care spun că această întâlnire e o nouă Ialta sau o nouă Malta, unde se vor împărți sferele de influență, dar cu toată bunăvoința arătată de Trump lui Putin pe parcursul anilor, diferențele de forță economică și militară între SUA și Rusia își vor spune cuvântul.
Vladimir Putin, acum, luptă pentru viața lui. O încheiere a războiului, oricum te-ai uita la ea, va fi o înfrângere pentru Rusia, care nu și-a atins obiectivele militare, e izolată și prăbușită economic.
Chiar dacă propaganda, o vreme, va trâmbița victoria, lipsită de un dușman extern, Rusia va începe să se prăbușească intern.
Continuarea războiului sau a unui război, care să coaguleze toate forțele politice și să țină întreaga societate unită prin frică, e singura modalitate prin care Vladimir Putin poate rămâne la putere, așteptând o oportunitate să înlăture regimul de la Kiev și să cucerească întreaga țară.
Vom lucra din greu cu Rusia și Ucraina. Trebuie să înceteze. Rusia și Ucraina trebuie să înceteze.
Donald Trump, președintele ales al SUA
Îi poate oferi Donald Trump o astfel de cale lui Putin? Ar fi Europa de acord? S-ar termina cu adevărat războiul într-o astfel de situație sau el va fi continuat de rezistența ucraineană, susținută la vedere sau în secret de aliații Kievului? Sunt întrebări la care nu există răspunsuri deocamdată și de aceea echipa de consilieri a lui Donald Trump a anunțat că găsirea unor soluții cere timp, iar încetarea focului nu se poate obține de pe o zi pe alta, cum a promis liderul republican în timpul campaniei electorale.
Ce are România de oferit?
Donald Trump e un om de afaceri pragmatic, iar el va dori un singur lucru de la România - bani.
Oricum va fi împachetată această cerință, prin tarife impuse exporturilor din Uniunea Europeană, cererea de mărire a bugetelor pentru apărare, asigurarea cordonului de securitate în Ucraina în cazul în care se va ajunge la un acord de încetare a focului sau favorizarea unor oameni de afaceri americani din cercul său de asociați care vor face investiții și în România, la sfârșitul zilei, Donald Trump nu va căuta un profit politic sau unul de imagine, ci unul financiar.
Rămâne de văzut cât de pregătită e România să negocieze cu noua administrație, ce are de oferit și cum îl poate câștiga de partea sa, din nou, pe Donald Trump.
Din toate semnalele de până acum, nici republicanii, nici democrații și nici cei din cercul de putere al noului președinte american nu sunt dispuși să susțină aventura politică de la București reprezentată de Călin Georgescu, acesta fiind un măr otrăvit împins de Kremlin către Washington cu scopul de a slăbi flancul estic al NATO și susținerea pentru Moldova și Ucraina.
Parteneriatul strategic american cu țara noastră are o importanță mai mare, așa cum a fost stabilit încă de la început, de la realizarea lui, și nu vizează doar deteriorarea și limitarea influenței Rusiei în Europa, ci și acces rapid pentru SUA și aliații săi în Orientul Apropiat, acolo unde echilibrul strategic, de asemenea, e greu încercat și apar frecvent crize.