Primul ministru încearcă să se delimiteze de amicii săi de la Nordis arestați ieri preventiv: fosta deputată PSD Laura Vicol, șefă a comisiei juridice, și soțul ei.
Credibilitatea lui Marcel Ciolacu se prăbușește, în vreme ce țara e tot mai greu de redresat.
Întregul scandal arată nu doar ascensiunea fostei avocate Vicol, cunoscută pentru conexiunile din lumea interlopă și apărarea clanului Cămătarilor, ci și complicitățile dintre vârfurile lumii politice și schemele frauduloase care pot funcționa cu acordul statului. Laura Vicol (49 de ani) este acuzată că, în calitate de șefă a Comisiei Juridice din Camera Deputaților, ar fi sprijinit un grup infracțional organizat.
Încă nu se cunosc toate derapajele, deși social-democrații susțin că au făcut un audit la Comisia Juridică a Camerei și că nu ar fi trecut pe acolo nicio lege care să favorizeze vreo companie. Totuși, încă de astă toamnă, liberalii s-au plâns că Vicol a blocat în Comisie mai multe proiecte care ținteau zona imobiliară.
Soțul ei, Vladimir Ciorbă, controla grupul de firme Nordis și, potrivit plângerilor făcute în instanță, 1500 de oameni au fost păgubiți, fiindcă apartamentele pe care le construia compania pe malul mării erau vândute de mai multe ori. Fiecare păgubit a plătit circa 100.000 de euro pentru apartamentul visat. Din analiza administratorului juridic rezultă că Nordis a strâns datorii de 146 de milioane de euro, în vreme ce procurorii susțin că grupul infracțional a încasat de la clienți 195 de milioane de euro.
Dar dacă încasările erau atât de mari de ce afacerea nu a funcționat? Procurorii susțin că „banii adunați de la clienți au fost delapidați într-un timp scurt prin transferuri către persoane fizice, respectiv membri ai grupului infracțional organizat, transferuri către societăți afiliate structurii criminale, plata salariilor, dar și cheltuieli voluptorii în sumă de 346 milioane de lei și 2,4 milioane de euro”. Voluptorii, adică bani dați pentru plăcerile proprii: în total peste 70 de milioane de euro.
La cheltuieli voluptorii intră și banii cheltuiți cu premierul Marcel Ciolacu, ministrul Sorin Grindeanu și fostul șef al Camerei Deputaților, Alfred Simonis, toți de la PSD, în călătoriile cu avionul privat la Nisa, Monaco, Paris, Madrid.
Primul ministru se chinuie încă din luna octombrie, de la începutul scandalului, să demonstreze că și-a plătit singur partea sa din zbor, dar încă nu a adus niciun fel de dovezi despre cheltuielile făcute pentru cazări de lux, mese și restul. În aceste cheltuieli voluptorii făcute de soții Vicol-Ciorbă mai intră potrivit rechizitoriului petrecerile scumpe, mașinile de lux pentru care au cheltuit în patru ani 5 milioane de euro, 1,5 milioane de euro doar pe zboruri cu avioane private și elicoptere, apartamente scumpe închiriate în diferite locuri.
Când a fost reținută, fosta deputată PSD i-a amenințat pe jurnaliștii de la Recorder, primii care au scris despre schema Nordis: „o să aveți mari surprize”, a spus, mărturisind că și-a ales greșit prietenii. Nici primul ministru nu i-a ales prea bine, fiindcă el e cel care a ajutat-o să ajungă în fruntea Comisiei Juridice și după aceea a lăsat-o să blocheze mai multe proiecte de lege care au trecut de Senat și care au rămas până azi în suspensie. Între ele, finanțarea partidelor, modificările Codului Administrativ, inițiativa PNL care prevedea ca un dezvoltator imobiliar să nu poată cere un avans mai mare de 10% .
Cazul Vicol ne arată că statul tinde să eșueze, că fiscul închide ochii la escrocarea atâtor oameni, că Agenția Națională de Integritate, de fapt, nu-i verifică pe deputați și senatori, că Parlamentul poate face jocuri periculoase, care la o adică pot afecta siguranța națională, că premierul e prieten cu afaceriști dubioși, că instituțiile funcționează mai mult în favoarea intereselor de grup decât pentru protejarea țării.
România intră într-o perioadă de instabilitate greu de redresat, cu un președinte aflat într-un mandat prelungit, un premier asociat cu liderii unei scheme piramidale, instituții care protejează astfel de scheme, servicii secrete care nu văd atacurile hibride ale Rusiei, criză economică și mișcări extremiste în ascensiune.
Autor: Sabina Fati