Instalarea panourilor solare într-un loc în care aproape jumătate din an este întuneric pare inutilă, însă un proiect lansat în arhipelagul Svalbard ar putea obține energie curată din această sursă în regiunea arctică.
Svalbard, cunoscut și drept Spitsbergen, este situat în nordul continentului european, la aproximativ 1.300 de kilometri de Polul Nord, și se află sub suveranitatea Norvegiei. Potrivit autorităților, acest arhipelag bătut de vântul puternic și accesibil doar pe cale maritimă sau cu elicopterul este regiunea nordică cu cea mai mare suprafață de panouri solare, potrivit AFP.
În septembrie, aproximativ 360 de panouri solare au început să furnizeze energie și vor asigura cam 50% din necesarul bazei pentru turiști, amenajată în clădirea unei foste stații radio de navigație maritimă, Isfjord Radio, care până acum folosea generatoare pe motorină. Alte 100 de panouri au fost montate pe acoperiș, relatează The Coold Down.
"Este prima oară când s-a montat o rețea solară la această scară în Arctica", a spus pentru AFP Mons Ole Sellevold, consilier în energii regenerabile la grupul energetic norvegian de stat Store Norske.
Din octombrie până la mijlocul lunii februarie, în Svalbard nu există suficientă lumină solară, întrucât soarele se află sub linia orizontului de la mijlocul lui noiembrie până spre sfârșitul lui ianuarie.
Și totuși, nu degeaba au fost instalate panourile solare în arhipelag: în timpul verii, soarele stăruie și noaptea pe cer, iar panourile funcționează la capacitate maximă. Mai mult, lumina reflectată de zăpadă și de gheață, cunoscută ca "efectul albedo", ajută, de asemenea, panourile să producă energie.
Panourile solare contribuie în restul anului la reducerea poluării, dar în lunile fără soare așezarea nu poate renunța la combustibilii fosili. Din acest motiv, compania Store Norske analizează și alte surse de energie verde, precum parcurile eoliene.
Tranziția este impusă de rațiuni de mediu, dar și de factori economici, întrucât motorina e scumpă de cumpărat și de transportat până în Svalbard, în timp ce panourile solare sunt ușor de întreținut și nu se defectează, a explicat Sellevold.
Obiectivul este folosirea rețelei de panouri în cadrul unui proiect-pilot pentru a vedea dacă tehnologia poate fi extinsă apoi în 1.500 de locuri sau comunități din regiunea arctică ce nu sunt conectate la rețeaua clasică de electricitate și care încearcă să se desprindă de dependența de sursele poluante de energie precum cărbunii și petrolul.
Conform unui studiu publicat anul trecut, Arctica s-a încălzit de aproape patru ori mai repede decât restul planetei în ultimii 40 de ani, ceea ce a provocat topirea mai rapidă a gheții și a perturbat ecosistemele. Acest lucru a afectat atât populațiile locale, cât și restul lumii, prin creșterea nivelului mării și apariția unor evenimente meteorologice extreme.
Datele din satelit obținute de NASA au arătat că gheața arctică din timpul verii se micșorează cu 12,2% per deceniu din cauza temperaturilor mari care contribuie la creșterea nivelului mării și la distrugerea ecosistemelor vitale, potrivit Euronews.
Deși în regiunea arctică nu s-a dezvoltat o industrie poluantă la nivelul altor zone ale planetei, și aici se simte impactul activității umane din alte părți. Substanțele și materialele poluante călătoresc prin râuri, aer și oceane și ajung în comunitățile arctice. Iar Arctic Council a arătat că în privința emisiei de gaze cu efect de seră, țările arctice sunt responsabile pentru aproximativ 30% acest tip de poluare în Cercul Polar.
Producția de energie curată cu ajutorul panourilor solare ar putea aduce o contribuție importantă la reducerea poluării în regiunea arctică, iar proiectul din Svalbard va arăta în următoarele luni dacă e o soluție eficientă.
T.D.