O cutie de lapte, de suc sau de băutură vegetală poate părea un lucru banal. O luăm de pe raft, o punem în frigider sau în cămară, o folosim și, de cele mai multe ori, nu ne mai gândim la ea.
Dar un ambalaj alimentar bun are o miză mai mare decât pare: trebuie să protejeze produsul, să îl păstreze sigur pentru consum, să reducă pierderile de alimente și, în același timp, să aibă un impact cât mai mic asupra mediului.
Aici se află una dintre provocările importante ale industriei alimentare: cum faci ca alimentele să ajungă în siguranță la oameni, cu mai puțină risipă, cu ambalaje concepute tot mai responsabil și cu materiale care pot rămâne în economie după folosire.
În cazul Tetra Pak, răspunsul ține de mai multe lucruri care nu se văd atunci când punem cutia în coșul de cumpărături: tehnologii de procesare și ambalare, ambalaje care permit păstrarea produselor fără refrigerare înainte de deschidere, creșterea ponderii materialelor regenerabile, reducerea amprentei de carbon și investiții în colectare și reciclare.
Dar povestea de succes nu se oprește la companie. După ce produsul a fost consumat, ambalajul poate deveni resursă sau poate fi irosit ajungând la groapa de gunoi. Diferența o fac atât infrastructura de colectare, cât și ceea ce noi, consumatorii, alegem să facem cu ambalajul, după ce l-am golit.
În articolul dedicat Tetra Pak România, parte din proiectul editorial special Spotmedia.ro – Ziua Mondială a Mediului, ne uităm la ce nu vedem, de obicei, într-o cutie de lapte sau de suc: tehnologiile care îi reduc impactul asupra mediului, drumul ambalajului după consum și motivul pentru care, după ce îl golim, alegerea noastră devine la fel de importantă ca tehnologia din spatele lui.
De ce contează ambalajul alimentar
Tetra Pak a fost fondată în 1951 și este una dintre cele mai mari companii din lume specializate în procesarea și ambalarea alimentelor și băuturilor.
În 1961, compania a lansat primul sistem comercial de ambalare aseptică pentru lapte, tehnologie care a permis extinderea duratei de valabilitate a produselor, distribuția lor pe distanțe mai mari și reducerea dependenței de refrigerare înainte de deschidere.
În România, Tetra Pak este prezentă din 1993, adică de peste trei decenii în care cutiile sale au devenit parte dintr-un gest prezent zilnic în viața noastră: alegem lapte, suc sau băuturi vegetale de pe raft, le ducem acasă și ne bazăm pe faptul că produsul este sigur, protejat și ușor de folosit.
În spatele acestei aparente simplități se află însă un lanț tehnic complex. Tetra Pak lucrează cu producători din industria lactatelor și a băuturilor răcoritoare necarbogazoase și furnizează nu doar ambalaje, ci și soluții de procesare, echipamente și servicii tehnice care ajută produsele să ajungă în condiții bune la consumatori.
„Totul începe cu hrana. Când vorbești despre hrană, vorbești despre sănătate, educație, dezvoltare și, în fond, despre calitatea vieții. De aceea, credem că industria alimentară trebuie să crească într-un mod responsabil. Pentru noi, sustenabilitatea nu este o inițiativă separată, ci o parte integrantă a strategiei noastre de business și a modului în care inovăm, colaborăm și creăm valoare pe termen lung”.
Laurențiu Boncică, Directorul Național Tetra Pak România
Și aici este miza: ambalajul nu poate fi privit separat de alimentul pe care îl protejează.
La nivel global, până la 40% din alimentele produse sunt irosite, potrivit World Resources Institute. Iar atunci când un aliment se pierde, nu se pierde doar produsul. Se pierd și resursele folosite ca el să existe și să ajungă la consumator: terenul pe care a fost produsă materia primă, apa și energia folosite în procesare, ambalajul care l-a protejat, transportul până la raft și munca oamenilor din tot acest lanț.
Ambalajele aseptice dezvoltate de Tetra Pak contribuie la păstrarea în siguranță a alimentelor perisabile până la un an, fără refrigerare înainte de deschidere și fără conservanți. Asta permite transportul pe distanțe mai mari, reduce pierderile și poate facilita accesul la hrană sigură pentru mai mulți consumatori.
INFOBOX | Tetra Pak, trei cifre de impact în 2025
- Tetra Pak a susținut livrarea a peste 70 de miliarde de litri de alimente și băuturi și a procesat peste 10,5 milioane de tone de produse alimentare, la nivel global.
- Tetra Pak a investit aproximativ 100 de milioane de euro în cercetarea și dezvoltarea noilor tehnologii de ambalare pe bază de carton și 42 de milioane de euro în extinderea infrastructurii de colectare și reciclare.
- Tetra Pak a redus emisiile de gaze cu efect de seră cu 56% în operațiunile proprii și cu 34% pe întregul lanț valoric față de nivelul din 2019, iar 97% din energia electrică utilizată în unitățile sale a provenit din surse regenerabile. Sursa: Tetra Pak Sustainability Report FY25
În același timp, ambalajul rămâne o resursă doar dacă, după folosire, intră în circuitul corect. Cu contribuția fiecăruia dintre noi.
După consum, ambalajul poate să rămână resursă
Rolul principal al unui ambalaj alimentar este să protejeze produsul: să îl păstreze sigur, stabil și de calitate până ajunge la consumator. Dar după ce produsul este consumat, ambalajul nu ar trebui tratat automat ca gunoi.
Dacă este colectat separat și ajunge în fluxul corect de reciclare, materialele din care este realizat pot fi recuperate și transformate în produse noi.
Aceasta este diferența dintre un ambalaj pierdut și un ambalaj care rămâne resursă.
Un ambalaj de carton pentru băuturi este alcătuit, în medie, din aproximativ 70% carton, 25% polietilenă și 5% aluminiu. Fibrele de carton pot fi recuperate și folosite pentru produse precum cutii de carton, șervețele, hârtie sau pungi de hârtie.
Stratul compozit format din polietilenă și aluminiu, cunoscut ca PolyAl, poate fi procesat separat și transformat în granule folosite la fabricarea unor paleți, lăzi de transport, ghivece, mobilier, panouri pentru construcții sau componente pentru industria auto.
Așadar, ce pare o cutie goală poate conține încă materiale valoroase. Condiția este să nu fie aruncată la întâmplare.
Cum arată un ambalaj mai sustenabil
Pentru Tetra Pak, un ambalaj mai sustenabil este unul care reușește să îndeplinească simultan mai multe condiții: să protejeze alimentul, să păstreze siguranța produsului, să folosească mai multe materiale regenerabile sau reciclate, să aibă o amprentă de carbon mai redusă și să poată fi colectat și reciclat eficient.
Ambalajele Tetra Pak sunt realizate în principal din carton provenit din surse certificate FSC, iar compania lucrează pentru a crește ponderea materialelor regenerabile și pentru a simplifica structura ambalajelor.
„În ultimii ani, Tetra Pak a dezvoltat și testat noi generații de ambalaje aseptice care utilizează tehnologia unui strat protector pe bază de hârtie în locul stratului tradițional de aluminiu, fără a compromite siguranța alimentară sau durata de valabilitate a produsului. Aceste soluții permit creșterea ponderii materialelor regenerabile până la 90% și reduc semnificativ amprenta de carbon a ambalajului”, explică Laurențiu Boncică.
Un exemplu este primul ambalaj aseptic lansat în 2023 împreună cu Lactogal, în Portugalia, realizat din aproximativ 80% carton și cu un conținut de materiale regenerabile de până la 90%, care reduce amprenta de carbon cu aproximativ o treime față de soluțiile convenționale.
Obiectivul pe termen lung anunțat de Tetra Pak este dezvoltarea unui ambalaj alimentar complet reciclabil, realizat din materiale regenerabile sau reciclate și neutru din punct de vedere al emisiilor de carbon.
România, test european pentru colectarea ambalajelor de carton
În România, Tetra Pak a lansat, în noiembrie 2025, în premieră europeană, proiectul pilot „Tu câștigi, natura respiră”, dedicat colectării ambalajelor de carton pentru băuturi și lactate.
Proiectul este derulat împreună cu Mega Image, TOMRA, Maspex și Brai Cata și testează, în condiții reale, un model de colectare prin automate RVM. Consumatorii pot returna ambalaje de carton pentru băuturi și lactate și primesc un voucher de 0,5 lei pentru fiecare ambalaj returnat.
Sunt acceptate ambalaje de carton pentru produse lactate, băuturi vegetale, sucuri, smântână lichidă sau frișcă lichidă, indiferent de producător, cu volume de până la 2 litri.
Pentru ca ambalajul să fie acceptat, trebuie să fie:
- golit complet de lichid;
- curat, ideal clătit;
- nepresat și nestrivit;
- cu codul de bare vizibil;
- cu capacul atașat.
Importanța proiectului vine și din faptul că aceste ambalaje nu sunt incluse în Sistemul de Garanție-Returnare și nu beneficiază încă de un sistem dedicat de colectare sau de raportare separată. De aceea, proiectul pilot testează nu doar infrastructura, ci și comportamentul consumatorilor.
„Succesul proiectului pilot de colectare din România se bazează pe colaborarea dintre mai mulți parteneri care acoperă întregul lanț logistic. Mega Image pune la dispoziție magazinele unde sunt amplasate RVM-urile și interacționează direct cu consumatorii. Maspex contribuie din perspectiva producătorului care introduce pe piață produse în astfel de ambalaje.
TOMRA furnizează și operează tehnologia de colectare prin automatele RVM. Brai Cata gestionează logistica, transportul și raportarea volumelor colectate. Iar Tetra Pak coordonează și finanțează proiectul, asigurând funcționarea sistemului și utilizarea datelor pentru dezvoltarea unor soluții pe termen lung”, explică Laurențiu Boncică.
Ce arată primele rezultate
În primele șase luni de la lansare, prin proiectul pilot au fost colectate peste 700.000 de ambalaje de carton pentru băuturi și lactate.
În prezent, rețeaua cuprinde 15 puncte de colectare în București, Ilfov și Brașov. În București și zonele adiacente sunt instalate 12 automate RVM în magazine Mega Image selectate, grupate în 11 centre de colectare. În magazinul Mega Image Piața Sudului au fost instalate două automate, pentru a răspunde volumului ridicat de ambalaje returnate.
În Brașov, numărul de ambalaje colectate s-a dublat încă din primele luni de funcționare ale proiectului. În București, rezultatele au confirmat nevoia extinderii rețelei, în condițiile în care Capitala concentrează peste 60% din ambalajele de carton pentru băuturi răcoritoare și lactate colectate în cadrul proiectului. După extinderea infrastructurii, volumul ambalajelor returnate s-a dublat în aproximativ o lună și jumătate.
Aceste rezultate arată ceva important: atunci când oamenii au la dispoziție un sistem simplu și accesibil, participă. Nu este suficient să li se spună să colecteze. Trebuie să existe un loc unde pot face asta ușor, un mecanism clar și o recompensă suficient de simplă pentru a fi înțeleasă imediat.
Proiectul pilot se va încheia la 20 iulie 2026, iar datele obținute vor fi folosite pentru evaluarea unor soluții de colectare pe termen lung pentru această categorie de ambalaje.
Ce se întâmplă după colectare
După colectare, ambalajele sunt transportate către instalații de reciclare, unde materialele componente sunt separate și valorificate.
Fibrele de carton sunt recuperate și pot fi transformate în produse noi. PolyAl-ul, stratul compozit format din polietilenă și aluminiu, poate deveni materie primă pentru produse cu durată mai lungă de utilizare: paleți, lăzi, ghivece, mobilier, panouri pentru construcții sau componente industriale.
Aceasta este partea pe care consumatorul nu o vede. Pentru el, gestul se termină în momentul în care introduce ambalajul în automat. Pentru sistem, acolo începe partea importantă: sortare, transport, reciclare, separarea materialelor și reintroducerea lor în circuit.
De aceea, calitatea ambalajului returnat contează. Dacă este murdar, strivit sau fără cod de bare vizibil, poate fi respins sau poate deveni mai dificil de procesat. Dacă este pregătit corect, are șanse mai mari să ajungă acolo unde trebuie.
Economia circulară începe înainte de coșul de reciclare
Când vorbim despre economie circulară, ne gândim adesea doar la reciclare. Dar în cazul ambalajelor, circularitatea începe mai devreme: din felul în care ambalajul este proiectat, din materialele folosite, din cât de ușor poate fi colectat, sortat și reciclat.
Tetra Pak spune că direcția este creșterea ponderii cartonului, folosirea mai multor materiale regenerabile, reducerea componentelor de origine fosilă și simplificarea structurii ambalajului, astfel încât reciclarea să fie mai eficientă.
În ultimii 11 ani, Tetra Pak a reciclat, în total, peste 12,5 miliarde de ambalaje de carton. La nivel global, în 2025, aproximativ 1,3 milioane de tone de ambalaje de carton pentru băuturi și alimente au fost colectate și trimise la reciclare, potrivit raportului de sustenabilitate al companiei. Pentru asta, Tetra Pak lucrează cu 135 de fabrici de reciclare a fibrelor, 63 de reciclatori PolyAl și 35 de reciclatori integrați la nivel mondial.
Aceste cifre arată că pentru reciclarea ambalajelor de carton pentru băuturi este nevoie de infrastructură, de capacitate industrială, de fluxuri separate, de reciclatori specializați și de suficiente volume colectate corect pentru ca sistemul să funcționeze eficient.
Dar economia circulară nu se reduce doar la ambalaj. Tetra Pak dezvoltă și soluții digitale și de automatizare pentru fabricile din industria alimentară, care pot ajuta producătorii să reducă pierderile de produs, consumul de energie și apă sau timpii de nefuncționare.
În 2025, compania a lansat Factory OS, o platformă digitală și de automatizare care integrează într-un singur ecosistem datele provenite din liniile de producție și echipamentele unei fabrici. Soluția oferă vizibilitate în timp real asupra unor indicatori precum consumul de energie și apă, pierderile de produs sau eficiența echipamentelor.
„Pe măsură ce cererea globală de alimente ar putea crește cu aproximativ 60% până în 2050, industria alimentară trebuie să găsească modalități de a produce mai mult cu aceleași resurse – sau chiar cu mai puține. Potrivit unui studiu Tetra Pak recent, fabricile de băuturi cu un nivel ridicat de automatizare sunt cu 20% mai eficiente, generează cu 45% mai puține pierderi de produs și au cu 20% mai puține opriri ale liniilor de ambalare decât cele mai puțin automatizate”, spune Laurențiu Boncică.
Ce nu poate face singur consumatorul
Da, fiecare dintre noi poate goli ambalajul, îl poate clăti, îl poate păstra nestrivit, cu codul de bare vizibil și capacul atașat. Da, în zonele unde există puncte de colectare dedicate, îl poate returna. Iar acolo unde nu există astfel de puncte, poate urma instrucțiunile locale de colectare separată.
Dar consumatorul are nevoie de infrastructură. Are nevoie de locuri clare unde să returneze ambalajele. Are nevoie de reguli simple și de un sistem care să îi transforme gestul într-un rezultat.
Tocmai aici apare una dintre provocările importante: ambalajele de carton pentru băuturi și lactate au nevoie de colectare separată, de sortare corectă, de capacități de reciclare și de colaborare între producători, retaileri, operatori, autorități și consumatori.
„Pentru ca sistemul să poată fi scalat, este nevoie de o abordare comună și de colaborare între toți actorii implicați. Producătorii trebuie să continue dezvoltarea de ambalaje reciclabile, autoritățile să creeze cadrul legislativ și obiectivele necesare, industria și autoritățile locale să dezvolte infrastructura de colectare și reciclare, iar consumatorii să participe activ prin colectarea separată a deșeurilor. Doar printr-un efort coordonat se poate construi un sistem eficient care să mențină materialele în economie și să contribuie la dezvoltarea unei economii circulare”, spune Laurențiu Boncică.
Aceasta este, de fapt, logica eficienței maxime în protejarea mediului: compania construiește soluții, partenerii construiesc și pun sistemul în mișcare, iar oamenii trebuie să îl folosească corect. Mediul câștigă doar atunci când aceste lucruri se întâlnesc.
Ce ține de companie. Ce ține de noi
Tetra Pak poate dezvolta ambalaje cu pondere mai mare de materiale regenerabile, poate investi în tehnologii de procesare și ambalare, poate susține infrastructura de colectare și poate testa modele noi, cum este proiectul pilot din România. Partenerii pot pune la dispoziție magazinele, tehnologia, logistica și transportul. Autoritățile pot crea reguli, ținte și sisteme de raportare.
Dar partea consumatorului rămâne simplă și decisivă: să nu trateze ambalajul gol ca pe un rest fără valoare.
INFOBOX | Ce face compania. Ce ține de noi
| Ce fac Tetra Pak și partenerii | Ce ține de noi |
|---|---|
| Proiectează ambalaje care protejează alimentele mai mult timp. | Nu aruncăm cutia la întâmplare. |
| Folosesc tot mai multe materiale regenerabile, precum cartonul certificat FSC. | Golim complet ambalajul. |
| Testează ambalaje mai simple și cu amprentă de carbon mai mică. | Îl clătim, dacă îl returnăm prin proiectul pilot. |
| Investesc în colectarea și reciclarea ambalajelor de carton pentru băuturi și lactate. | Îl păstrăm nestrivit, cu codul de bare vizibil. |
| Derulează proiectul pilot „Tu câștigi, natura respiră”, alături de Mega Image, TOMRA, Maspex și Brai Cata. | Lăsăm capacul atașat. |
| Testează cum poate funcționa un sistem dedicat de colectare în România. | Îl returnăm la punctele dedicate, acolo unde există. |
| Folosesc datele din proiect pentru soluții de colectare pe termen lung. | Unde nu există puncte dedicate, îl colectăm separat, conform regulilor locale. |
Un ambalaj golit, curat, nestrivit, cu cod de bare vizibil și capac atașat poate intra într-un circuit. Un ambalaj aruncat la întâmplare rămâne doar … gunoi.
Iar această diferență, repetată de milioane de ori, poate schimba impactul unui gest familiar.
În fiecare an vorbim despre protejarea planetei. Dar, în realitate, planeta nu are nevoie de gesturi mari, ci de milioane de decizii corecte luate zi de zi. Fiecare ambalaj colectat, fiecare material recuperat și fiecare resursă păstrată în economie contează. De Ziua Mondială a Mediului, invitația noastră este să privim ambalajele nu ca pe un deșeu, ci ca pe un material cu o nouă viață. Pentru că economia circulară începe în momentul în care alegem să nu irosim ceea ce avem deja – Laurențiu Boncică, Directorul Național Tetra Pak România
Acest articol face parte din proiectul editorial spotmedia.ro dedicat Zilei Mondiale a Mediului, prin care arătăm, cu exemple concrete, cum protecția mediului devine reală atunci când soluțiile companiilor, infrastructura și comportamentul de zi cu zi al oamenilor funcționează împreună. Prin acest proiect, punem în evidență companii care iau măsuri pentru reducerea impactului asupra mediului, dar și gesturile simple prin care fiecare dintre noi poate susține aceste eforturi: de la felul în care folosim resursele până la modul în care reducem risipa, returnăm ambalaje, reciclăm sau consumăm mai responsabil.