Fact checking-ul săptămânii: Interpretări distorsionate cu privire la tensiunile regionale dintre Ucraina și Federația Rusă

Mobilizarea recentă a forțelor și echipamentelor militare rusești la granița cu Ucraina a generat răspândirea a numeroase interpretări înșelătoare, alarmiste sau conspiraționiste cu privire la tensiunile dintre Federația Rusă și Ucraina, respectiv poziția NATO, UE și a României în cazul unei posibile escaladări a respectivelor tensiuni. Aceste interpretări care apar periodic pe unele website-uri, în grupuri sau pagini de Facebook, promovează mai multe narațiuni/ interpretări de genul: „România, aruncată în război”, „România, carne de tun în războaiele pornite de alții”, sau „România, abandonată de NATO/ Occident”. Recent, circulă și narațiuni/ interpretări care prezintă afirmațiile liderilor occidentali despre o posibilă invazie rusă drept „un pretext pentru a distrage atenția de la eșecul gestionării pandemiei”. Aceste încadrări reprezintă interpretări distorsionate, deformate, lipsite de dovezi și care fac apel la emoții puternice, încercând să cultive și să amplifice raportări negative la de NATO, UE sau SUA.

ADVERTISING

Informații de context

Mobilizarea militară din ultimele luni de la granițele Ucrainei a alimentat o serie de dezinformări, informări eronate, interpretări eronate cu privire la tensiunile dintre cele două țări.

În România, aceste conținuturi apar pe diverse site-uri, în grupuri sau pagini de Facebook, amplificând o serie de narațiuni/ interpretări care promovează ideea că „România este aruncată în război și va fi distrusă ca țară”, „România, carne de tun”/ „nebăgată în seamă”, „NATO și UE iau decizii în locul României și dețin controlul total” sau „România va fi abandonată/ nu va fi apărată de NATO și aliații săi, în cazul unui război”. Despre aceste încadrări retorice înșelătoare am scris anterior aici.

Cel mai recent, circulă și narațiuni care susțin că „afirmațiile UE despre invazia rusă sunt doar un pretext pentru a distrage atenția de la eșecul gestionării pandemiei de către UE”, „NATO este responsabilă pentru tensiunile dintre Rusia și Ucraina” sau că „păpușarii vor doar ca oamenii să se uite în direcția greșită”.

Care sunt faptele?

ADVERTISING

Potrivit unei analize EuvsDisinfo, recenta commasare de trupe de la granița Ucrainei, care a început încă în primăvara anului 2021, a amplificat diverse mituri despre conflictul actual dintre Rusia și Ucraina. Printre care și faptul că „actuala criză ar fi fost provocată de NATO și Occident”, că „UE și Occidentul au abandonat Ucraina” sau că „UE este irelevantă și incapabilă să gestioneze crizele”, atât în ceea ce privește conflictul la zi, dintre Rusia și Ucraina, cât și orice altă problemă internațională.

Aceste încadrări care circulă la nivel transnațional se regăsesc, adaptate contextului național, și în spațiul online românesc. Cele mai multe dintre acestea promovează ideea că „UE nu reușește să facă față pandemiei” sau că „Uniunea este pe cale să se prăbușească”, „Occidentul se face de râs”. Aceste narațiuni lipsite de dovezi au fost promovate încă de la începutul pandemiei, alimentând sentimente și raportări negative la adresa instituțiilor și liderilor UE.

ADVERTISING

Afirmațiile cu privire la NATO care „va abandona România, în cazul unui conflict” sunt eronate și lipsite de dovezi. Potrivit unei informări a Ministerului Apărării Naționale, măsurile recente de creștere a atenției NATO pentru România reprezintă un mesaj decisiv al coeziunii și determinării Alianței. De altfel, potrivit articolului 5 al Tratatului Atlanticului de Nord, care stipulează principiul apărării comune, orice atac asupra unuia dintre membrii Alianței va fi considerat un atac împotriva tuturor celorlalți membri, iar membrii Alianței vor sprijini partea sau părţile atacate, în vederea restabilirii şi menţinerii securităţii în spaţiul Atlanticului de Nord.

Evaluarea noastră: interpretări distorsionate

Cele mai multe dintre aceste interpretări cultivă și amplifică raportări negative cu privire la relațiile dintre România și NATO, UE sau SUA, încercând să instrumentalizeze subiectele cu potențial de controversă din spațiul public, în cazul de față, un posibil război.

Narațiuni înșelătoare alimentate în mod sistematic de astfel de postări/ articole/ pseudo-informații:

„România este aruncată în război”, „România, carne de tun în războaiele pornite de alții!”, „România – colonie a Occidentului”;
„România, condusă de străini”, „România, stat sărăcit de marile puteri occidentale”, „NATO și UE iau decizii în locul României și dețin controlul total”;
„România va fi abandonată/ nu va fi apărată de NATO”;
„Afirmațiile UE despre invazia rusă sunt doar un pretext pentru a distrage atenția de la eșecul gestionării pandemiei”, „plănuitorii plandemiei vor să creeze conflictul cu Rusia ca să acopere genocidul planetar”, „presupusul război este o diversiune puternică pentru a face oamenii să nu se mai focuseze pe lucrurile importante”.

Tips & tricks pentru a nagiva în siguranță mediul informațional

Pe baza exemplului analizat, pentru a naviga mai în siguranță spațiul informațional, sugerăm:

să dăm atenție elementelor ce pot indica o narațiune sau o încadrare înșelătoare a evenimentelor politice naționale sau internaționale complexe (selecția părtinitoare, incompletă sau deformată a informațiilor, apelul la emoții puternice, simplificarea realității, reducerea ei la câteva cadraje simple);
să apelăm periodic la investigațiile realizate de organizații specializate de fact-checking pentru a fi la curent cu diversele tactici și forme de conținut înșelător din spațiul online;
să verificăm întregul site/ profil/ grup de social media unde apare o anumită informație, pentru a ne face o opinie cu privire la linia editorială/ istoricul de publicare;
să verificăm profilul și istoricul editorial al jurnalistului/ comentatorului/ titularului unui cont de Facebook, pentru a ne asigura că este vorba despre persoane reale, ale căror existență și parcurs profesional sunt reale și pot fi probate;
să reflectăm asupra emoțiilor pe care un anumit conținut problematic dorește să le inducă (panică, frică, polarizare, respingere, incertitudine).