Pe 19 august, creatoare de modă Brigitta Dachmann a decedat, la vârsta de 29 de ani, după ce a suferit un anevrism cerebral. La scurt timp, diverse articole și postări pe rețelele sociale au susținut în mod eronat că decesul a fost cauzat de vaccinul împotriva COVID-19. Majoritatea acestor afirmații s-au bazat pe unele postări sau distribuiri cu privire la vaccinurile anti-COVID-19 regăsite pe contul personal de pe rețelele sociale ale creatoarei de modă. Din declarațiile membrilor familiei reiese că aceasta a suferit un anevrism cerebral, fără a se menționa dacă tânăra a fost vaccinată împotriva COVID-19.
Potrivit presei locale din Cluj, Brigitta Dachmann se afla în moarte cerebrală de pe data de 19 august, la secția ATI II a Spitalului Clinic Județean de Urgență Cluj-Napoca. După decesul acesteia, unele site-uri din România au susținut că tânăra „anunțase în noiembrie că va face vaccinul”. Afirmațiile s-au bazat pe informațiile disponibile pe contul de Facebook al Brigittei Dachmann și au susținut că „se vede că aceasta era încrezătoare în vaccinurile anti-Covid”. Mai mult, contul personal al Brigittei Dachmann a fost invadat de comentarii și îndemnuri anti-vaccinare sau de link-uri către website-uri care publică în mod repetat informații eronate, nefondate sau înșelătoare cu privire la vaccinurile împotriva COVID-19. Totuși, membrii familiei au declarat că aceasta a suferit un anevrism cerebral și nu au menționat dacă aceasta a fost vaccinată împotriva COVID-19.
În spațiul online se regăsesc mai multe afirmații similare cu privire la decesele unor persoane publice atribuite în mod fals vaccinurilor împotriva COVID-19. O persoană tânără care dezvoltă un anevrism cerebral nu este fenomen obișnuit, dar nu reprezintă un fapt imposibil. Anevrismele cerebrale pot fi favorizate de anumite predispoziții genetice sau de unii factori precum traumatismelor cranio-cerebrale, hipertensiunea arterială, tumorile, consumul de droguri și alcool, fumatul, exercițiile fizice intense, episoadele acute de stres, furie sau emoțiile puternice.
Pentru a evita expunerea la astfel de conținuturi și amplificarea circulației lor, sugerăm câțiva pași pe care îi putem parcurge relativ ușor:
- să manifestăm prudență și să nu credem, automat, afirmații sau declarații nesusținute de dovezi sau care provin din surse îndoielnice, inclusiv postări sau comentarii pe rețelele sociale;
- să reflectăm asupra emoțiilor pe care un anumit conținut dorește să le inducă cititorului/ utilizatorului (în cazul acesta, frică, panică, neîncredere);
- să nu ne grăbim să redistribuim aceste afirmații/declarații cât timp nu suntem siguri de acuratețea sau veridicitatea acestor conținuturi sau cât timp aceste caracteristici (acuratețe și veridicitate) nu pot fi verificate.
Sursele noastre:
monitorulcj.ro – Un tânăr designer a murit subit la Cluj. Moartea sa a salvat mai multe vieți
presasm.ro – Familia unei tinere sătmărence aflate în moarte clinică a salvat cinci vieți
medicinfo.ro – Anevrismul cerebral
politifact.com – 10 types of COVID-19 vaccine misinformation swirling online, fact-checked