Fact checking-ul săptămânii: Cele mai răspândite afirmații înșelătoare despre variola maimuței

Fact checking-ul săptămânii: Cele mai răspândite afirmații înșelătoare despre variola maimuței

De la începutul lunii mai, atunci când au fost raportate primele cazuri de infectare cu variola maimuței din afara focarelor endemice (Republica Democratică Congo sau Nigeria), în spațiul online au circulat diverse afirmații eronate/ înșelătoare cu privire la originea virusului, legătura cu vaccinurile împotriva Covid-19 sau simptomele infectării.

Cele mai răspândite afirmații eronate au susținut că „variola maimuței nu există”, „focarul de infectări a fost planificat”, „virusul este o consecință a vaccinării împotriva Covid-19” sau că „virusul a fost creat într-un laborator”.

În prezent, nu există dovezi care să sugereze că focarul recent de infectări ar fost planificat, că virusul ar fi fost creat în laborator sau că boala ar fi o reacție adversă la vaccinuri.

Secvențele genetice au arătat că infectările din țările non-endemice se regăsesc și la tulpina de variola maimuței care circulă în mod obișnuit în Africa de Vest.

Informații de context

Odată cu izbucnirea focarului recent de infectări, în spațiul online au circulat numeroase afirmații înșelătoare despre virusul variolei maimuței, iar cele mai multe dintre acestea au împrumutat un vocabular cunoscut deja al încadrărilor retorice eronate despre pandemia de Covid-19.

Mai multe articole și postări au sugerat că focarul este o „farsă”, „variola maimuței nu există”, virusul a fost „planificat”, virusul este „o nouă plandemie” sau că infectarea este, în fapt, o reacție adversă a vaccinurilor împotriva Covid-19.

Care sunt faptele?

Mai jos, vom analiza unele afirmații înșelătoare sau lipsite de dovezi, cu privire la focarul recent de infectări cu variola maimuței.

„Variola maimuței nu există!”

Variola maimuței este o boală infecțioasa virală rară, provocată de un virus ce aparține familiei poxvirusurilor. Variola maimuței există din 1958, iar din 1970 se cunoaște că se poate transmite și la oameni. Denumirea virusului provine în urma descoperirii bolii la maimuțe în 1958, dar virusul variolei maimuței nu se găsește exclusiv și nici preponderent la maimuțe. Unele specii, printre care veverițele sau șobolanii, pot fi gazde ale virusului.

Datele arată că există două tipuri principale de virus al variolei maimuței: o variantă din Africa de Vest, care este mai puțin severă și este virusul identificat în cel mai recent focar, și o variantă cu o mortalitate mai mare, răspândită în bazinul Congo.

Variola maimuței aparține aceleiași familii de virusuri ca variola, dar provoacă simptome mai ușoare. Majoritatea pacienților prezintă febră, dureri corporale, frisoane și oboseală, iar unele cazuri mai severe pot apărea erupții cutanate și leziuni.

Virusul variolei maimuței este endemic în zonele pădurilor tropicale din Africa Centrală și de Vest , în principal în Republica Democratică Congo. Astfel, virusul circulă, în general, doar în aceste zone geografice, iar transmiterea în țările non-endemice este foarte rară.

În timp ce cazuri ocazionale de variola maimuței au apărut în afara țărilor din Africa, acestea sunt, în general, legate de călătoriile internaționale sau animalele importate.

Există focare recurente care, până nu demult, au fost limitate la țările din Africa de Vest și Africa Centrală, însă cel mai recent au fost raportate cazuri de variola maimuței în mai multe țări, printre care și Canada, Spania, Israel, Franța, Elveția, SUA și Australia.

„Variola maimuței este o reacție adversă în urma vaccinării împotriva Covid-19”

Mai multe afirmații înșelătoare susțin că vaccinul AstraZeneca împotriva Covid-19  ar fi provocat cazurile recente de variola maimuței, deoarece acesta conține un vector de adenovirus al cimpanzeului.

Potrivit CDC, vaccinurile cu vector viral nereplicativ, cum ar fi vaccinurile AstraZeneca sau Johnson & Johnson împotriva Covid-19, folosesc un virus diferit, inofensiv al unor astfel de adenovirusuri, pentru a genera un răspuns imun care, la rândul său, poate ajuta la combaterea infecției cu SARS-CoV-2. Chiar dacă, la prima vedere, cuvântul „maimuță” poate sugera o posibilă conexiune, virusurile nu au nimic de-a face unul cu celălalt.

Niciunul dintre vaccinurile Covid-19 nu conține virusul variolei maimuței, nicio parte a procesului lor de producție nu implică maimuțe, iar vectorii virali pe care îi folosesc nu se pot multiplica pentru a provoca o infecție.

Prin urmare, nu există un mecanism plauzibil prin care vaccinurile Covid-19 ar putea declanșa un focar de variolă a maimuței.

„Variola maimuței este o plandemie”

Pe rețelele sociale diverse afirmații înșelătoare susțin că noul focar de variola maimuței „a fost pregătit/planificat” cu mult timp înainte.

Drept presupusă dovadă, aceste afirmații invocă un exercițiu de simulare a unei posibile pandemii de variola maimuței realizat în cadrul Conferinței de Securitate de la München în 2021. Alte afirmații stabilesc o legătură directă între Bill Gates și focarul recent de variola maimuței, reciclicând teoriile conspirației avându-l în centru pe Bill Gates din perioada pandemiei.

În martie 2021, The Nuclear Threat Initiative (NTI) și Conferința de Securitate de la München au organizat împreună un exercițiu de simulare a unei pandemii.

Scenariul exercițiului a descris o „pandemie mortală, globală, care implică o tulpină neobișnuită de virus al variolei maimuței”. Selectarea virusului variolei maimuței pentru exercițiul de simulare a pandemiei este justificată de potențialul său de a provoca focare, însă acest fapt nu reprezintă  o dovadă a “planificării” sau provocării deliberate a infectărilor.

Obiectivul exercițiului de simulare al NTI a fost de a identifica „lacunele în biosecuritatea națională și internațională și pregătirea pentru pandemie”. Acestea urmăresc să îmbunătățească răspunsul global la pandemii.

De fapt, NTI și Conferința de Securitate de la München organizează anual simulări de focare, care implică amenințări, precum o ciuma pneumonică (2019), un virus gripal (2020) sau virusul Akhmeta (2022), un virus al variolei bovine, identificat în 2012, similar cu virusul variolei maimuței.

„Virusul a fost creat/fabricat într-un laborator din Wuhan”

În ceea ce privește afirmațiile că virusul variolei maimuței „a scăpat dintr-un laborator”, nu există dovezi care să le susțină.

Mark Slifka, imunolog și profesor la Centrul Național de Cercetare a Primatelor din Oregon, a declarat pentru Deutsche Welle că „nu există nicio dovadă care să indice că variola maimuței a scăpat dintr-un laborator. Acest virus există în natură în cadrul focarelor animale din mai multe țări din Africa Centrală și de Vest, cu mici focare umane raportate aproape în fiecare an”.

Secvențele genetice disponibile până acum ale virusului se regăsesc la tulpina de variola maimuței care circulă în mod obișnuit în Africa de Vest, fapt care arată că virusul nu este „fabricat”.

Disclaimer!

Antifake scoate la suprafață și analizează conținuturi eronate, înșelătoare sau, pur și simplu, false nu pentru a le amplifica sau a le oferi o vizibilitate nedorită în spațiul public, ci pentru a crește nivelul de conștientizare publică pe marginea lor.

Sursele noastre de fact-checking:

dw.com – Fact check: Four fakes about monkeypox

apnews.com – COVID-19 vaccines didn’t cause monkeypox outbreak

who.int – Monkeypox

bbc.com – Monkeypox wasn’t created in a lab – and other claims debunked

unicef.org – Ce știm despre variola maimuței: simptome și mod de transmitere

who.int – Multi-country monkeypox outbreak in non-endemic countries: Update

cdc.gov – Past U.S. Cases and Outbreaks

healthfeedback.org – Monkeypox outbreak triggers conspiracy theories on social media claiming that it was planned or incorrectly linking it to COVID-19 vaccines

nti.org – Strengthening Global Systems to Prevent and Respond to High-Consequence Biological Threats

Publicitate


În fiecare zi scriem pentru tine. Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, dă-ne un like. 👇