Ecologizarea: Ce este, cum se desfășoară acțiunile de ecologizare și de ce este esențială pentru mediul înconjurător

Ecologizarea: Ce este, cum se desfășoară acțiunile de ecologizare și de ce este esențială pentru mediul înconjurător
Sprijină jurnalismul independent
Donează acum

În ultimul deceniu s-a pus un accent considerabil asupra acțiunilor de ecologizare a mediului. Este un proces complex care, odată dus la bun sfârșit, poate oferi mediului înconjurător o „gură de aer proaspăt”.

Pentru că omenirea se confruntă cu un grad ridicat de poluare în prezent, mai ales în zonele urbane și în metropole, aceste acțiuni sunt esențiale. E nevoie de strategii, iar oamenii trebuie să se mobilizeze pentru a fi mai „prietenoși” cu natura și pentru a prelungi, nu doar nivelul de trai al tuturor, ci și perpetuarea speciilor de animale și vegetația existente.

În cele ce urmează, vei descoperi ce este ecologizarea, cum au loc astfel de acțiuni menite să facă lumea un loc mai bun și mai curat și de ce este importantă ecologizarea pentru planetă.

1.  Ecologizarea - ce reprezintă o acțiune de ecologizare?

Foto: Pexels

În primul rând, trebuie să știi ce este ecologizarea. Aceasta reprezintă, de fapt, un proces bine pus la punct prin care un spațiu sau un mediu este transformat și devine un loc mult mai prietenos cu natura. Procesul include strategii prin care se urmărește diminuarea gradului de nocivitate. Tocmai de aceea se spune că un mediu eco-friendly și sustenabil reprezintă un stil de viață care oferă șansa la longevitate, din toate punctele de vedere.

Apa, aerul, solul, toate acestea pot fi contaminate cu ușurință de oameni. Iar, odată ce mediile respective devin toxice, există o probabilitate foarte mare ca viețuitoarele sau vegetația să fie foarte afectate. De pildă, dacă o parte a unui ocean este contaminată cu reziduuri, sunt șanse mari ca viața acvatică să fie dezechilibrată, iar unele specii să ajungă pe cale de dispariție.

ADVERTISING

Pe lângă noțiunea de a curățare și decontaminare a unui spațiu sau mediu, pentru perpetuarea unor specii și pentru menținerea unui grad ridicat de curățenie, ecologizarea mai cuprinde și acțiuni aplicabile într-un loc în urma cărora se poate fie mări un ecosistem, fie se creează unul - plantarea arborilor reprezintă, de exemplu, o acțiune de ecologizare. În plus, implică și integrarea unor sisteme care să îmbunătățească viața de pe Pământ.

Despre ecologizare se mai cunoaște faptul că implică și procesele de reutilizare și reciclare a deșeurilor, în acest mod punându-se accent pe ridicarea gradului de sustenabilitate.

Foto: Pexels

De asemenea, există și alte criterii la fel de importante care pot fi luate în considerare. De exemplu, eficiența energetică ar trebui să fie adoptată de mai multe instituții, firme sau persoane, dar și utilizarea produselor de tip eco-friendly care pot fi, la rândul lor, duse la punctele de colectare a deșeurilor și retransformarea lor tot în produse biodegradabile.

Este importantă oferirea unor exemple puternice, pentru ca oamenii să înțeleagă de ce este bine să adopte un comportament sustenabil. Totodată, bunurile, produsele, sistemele sau activitățile umane trebuie analizate pentru a afla dacă acestea pot afecta negativ atât viețile oamenilor, cât și mediul înconjurător.

Prin ecologizarea mediului se urmărește ca factorii distructivi să fie minimizați, iar viața de pe Terra să preia o formă cât mai „prietenoasă”.

2. Acțiuni de ecologizare drept exemple: România și Danemarca

Există numeroase acțiuni de ecologizare la nivel mondial care pot fi adoptate și de România. Nu este greșit ca un stat să preia un anumit comportament sustenabil sau acțiuni de ecologizare pe care le are un alt spațiu socio-cultural. De exemplu, sunt multe state care implementează sau adoptă stilul de viață nordic pentru a fi mai aproape de natură și pentru a oferi societății un plus. Strategiile trebuie implementate pe termen lung, pentru a avea efecte benefice atât pentru mediul înconjurător, cât și pentru oameni. Concret, țările și comunitățile existente trebuie să adopte măsuri care să remedieze anumite probleme de mediu care ar putea să destabilizeze ecosistemele sau dezvoltarea anumitor zone de faună și floră.

ADVERTISING

În fiecare țară au loc acțiuni de ecologizare a unor medii sau spații problematice. De pildă, în România, acțiuni masive de voluntariat se desfășoară în cadrul proiectului „Let’s Do It, Romania”, care face parte din comunitatea „Let’s Do It, World!”. În peste zece ani de activitate, peste 1,9 milioane de voluntari au participat la acțiuni menite să facă lumea un loc mai bun, mai sănătos, mai curat. Organizația are mai multe valori în jurul cărora se dezvoltă, iar două dintre ele sunt sustenabilitatea și noțiunea de echipă. Chiar dacă cea mai mică schimbare în bine trebuie să vină de la tine, ca individ, este important să existe, însă, și mase de oameni care să fie dispuși să adopte valori ce pun pe o treaptă superioară și calitatea mediului înconjurător. În cei peste zece ani de activitate ai organizației, voluntarii au reușit să strângă 22.700 de tone de deșeuri (adică peste 2.850.000 de saci de deșeuri) din multe zone ale țării.

Pe de altă parte, Danemarca a implementat acțiuni ample de ecologizare. S-au adoptat și inovații la nivel industrial, iar gradul de poluare a fost diminuat, tocmai pentru ca aerul să fie mai curat, mai respirabil. În plus, în nordul Europei se pune accent mai mare pe viața sustenabilă. De pildă, autoritățile au adoptat, de ani de zile, mijloace de transport ecologice, fără emisii nocive. Danemarca este una dintre țările în care mersul pe bicicletă este un stil de viață. Nu doar că nu sunt împrăștiate noxe în aer, dar este și un mod prin care cetățenii fac mai multă mișcare, un lucru benefic pentru sănătate. Mai mult, potrivit unui studiu efectuat de experți, Danemarca se află pe primul loc, la nivel mondial, la capitolul sustenabilitate, dar și pe primul loc la reciclare în Europa.

Foto: Pexels

Alte acțiuni de ecologizare se efectuează, evident, tot pentru apă, aer sau sol. De pildă, râurile, mările sau oceanele contaminate cu diferite deșeuri sau reziduuri sunt localizate, iar, apoi, se desfășoară acțiuni pentru diminuarea gradului de toxicitate și pentru a putea oferi zonei respective un grad ridicat de dezvoltare sigură.

ADVERTISING

Ecologizarea apelor este un pas extrem de important, mai ales în zonele turistice în care se strâng și sunt deversate numeroase deșeuri. Odată ce astfel de deșeuri ajung în apele largi, există o probabilitate extrem de mare ca viața acvatică să sufere, multe specii de pești sau plante să aibă parte de dezechilibre și, la un moment dat, să intre în discuție extincția acestora. De aceea, acțiunile de ecologizare joacă un rol important nu doar în curățarea unei zone sau a unui spațiu, ci și pentru perpetuarea unei specii, indiferent care este aceasta.

O altă latură importantă a ecologizării vizează oprirea defrișărilor masive. Atât timp cât continuă procesul de despădurire în multe zone de pe glob, nu doar că se reduce volumul de oxigen emis de plante, ci se produce și un dezechilibru în ecosisteme. De pildă, dacă se defrișează o pădure, există șanse mari ca viețuitoarele și vegetația să fie grav afectate de acest lucru. Multe acțiuni de ecologizare se axează pe plantare - pentru a putea „suplini” pierderile suferite de spațiile verzi, activiștii de mediu, instituțiile și organizațiile care se ocupă cu acțiuni de ecologizare decid să planteze arbori.

De asemenea, se ia în considerare și ecologizarea solului. Există zone în care au fost revărsate reziduuri sau deșeuri care contaminează o anumită porțiune de pământ. Pentru ca perimetrul respectiv să redevină unul „sănătos”, se desfășoară acțiuni de decontaminare a solului și de înlocuirea a pământului respectiv cu unul din surse ecologice.

3. Ce greșeli se fac în procesul de ecologizare?

Foto: Pexels

Dacă te-ai întrebat vreodată dacă există greșeli care se fac în procesul de ecologizare, află că nu sunt deloc puține. Greșelile în ecologizare încep cu preselectarea eronată a deșeurilor, prin faptul că, pe de o parte, cetățenii nu cunosc exact materialele componente ale ambalajelor, lucru care poate duce la confuzii flagrante, iar pe de altă parte, prin faptul că nu există suficiente indicații și exemple concrete simple pe care oamenii să le urmeze atunci când aruncă deșeurile selectiv.

Există o serie de lucruri și sfaturi de care cetățenii ar trebui să țină cont dacă doresc să adopte o viață sustenabilă și să integreze în cotidian acțiunea de sortare a deșeurilor pe care le produc. Este adevărat că existe puncte de colectare a deșeurilor menajere pe categorii, însă, de foarte multe ori, sunt interpretate greșit! De ce? Pentru că, de pildă, în recipientele pentru deșeurile din plastic nu se poate depozita chiar orice obiect.

Există containere de diferite culori, precum: verde (pentru sticlă), galben (plastic și metal), albastru (hârtie și carton), maro (deșeuri biodegradabile) și negru (deșeuri reziduale).

Iată ce poți arunca, de fapt, în containere, în funcție de culoarea pe care o au:

  • În cele verzi se pot arunca sticle fără capac, cioburi de sticlă sau borcanele care nu au capac. Pentru o reciclare corectă, acestea trebuie spălate înainte de a le arunca la gunoi;
  • În containerele galbene se pot arunca conservele de metal, cutiile de aluminiu, PET-urile, caserolele de polistiren și plastic, farfurii sau pungi de plastic, dar și ambalaje ale produselor. Evident, precum și în cazul anterior, trebuie curățate înainte de a fi aruncate;
  •  În recipientele albastre se pot arunca ambalajele de lactate, sucuri sau cele de hârtie de la alimente, dar și pungi de hârtie, reviste, ziare, caiete, cărți;
  • În containerele maro se vor pune deșeurile biodegradabile, adică resturile din bucătărie sau grădină (resturi de fructe sau legume, iarbă, frunze, flori, zaț de cafea și chiar pliculețe cu ceai);
  • În containerele negre se vor pune deșeurile care nu pot fi reciclate, de pildă resturi de țigări, șervețelele murdare, CD-uri, ambalaje care nu se pot curăța, reziduuri de la animalele domestice, dar și scutecele de unică folosință.

De asemenea, trebuie să mai reții faptul că există și deșeuri periculoase care ar putea dăuna mediului înconjurător, în condițiile în care nu sunt depozitate corespunzător și nu sunt aruncate într-un spațiu special amenajat pentru ele. De exemplu, medicamentele, detergenții, vopseaua și chiar acumulatorii și becurile uzate fac parte din această tipologie de deșeuri care ar putea afecta grav mediul înconjurător.

Greșeli în procesul de ecologizare se pot face chiar și în stațiile de sortare, dacă angajații care lucrează la benzile de flux nu sunt corect instruiți, nu sunt atenți sau confundă materialele reciclabile cu cele care, aparent, sunt reciclabile, dar în realitate acestea nu se pot recicla.

4. De ce ecologizarea mediului este esențială și ce impact are asupra planetei?

Foto: Pexels

Ecologizarea mediului înconjurător e un proces necesar, mai ales într-o societate foarte dezvoltată în care se pune accent și pe consumerism. Este esențial să se pună accent pe acțiunile de ecologizare și de reducere a nivelului de poluare, pentru a putea avea nu doar o viață mai sănătoasă, ci și pentru a o prelungi în acest mod. Odată ce există un pericol în natură, este clar că acesta va afecta negativ viețile tuturor. Poluarea apei, a aerului și a solului rămâne, în prezent, o problemă majoră pentru multe state ale lumii și se încearcă, prin pași mici, să se găsească cât mai multe soluții pentru a putea face lumea un loc mai bun și mai curat.

Utilizarea resurselor regenerabile, transformarea infrastructurii într-una ecologică, dar și creșterea gradului de conștientizare față de importanța ecologizării reprezintă câteva dintre punctele esențiale care ar putea schimba în bine soarta planetei. În plus, nu trebuie să treci cu vederea peste faptul că poluarea excesivă a condus la schimbarea climatică, mai cu seamă la încălzirea globală și problemele conexe acesteia.

Există și o serie de curiozități despre ecologizare:

  • Dacă reciclezi o tonă de hârtie, atunci sunt salvați peste 2.500 de litri de combustibil, dar și peste 26 de tone de apă;
  •  96% din deșeurile din Elveția devin o sursă de energie, în urma reciclării și procesului de transformare;
  • 15% din decesele care survin la nivel mondial sunt din cauza gradului ridicat de poluare, de aceea statele caută modalități de combatere a acesteia;
  • Suedia importă deșeuri din Norvegia (peste 80.000 de tone anual), pentru a le arde și pentru a produce energie, iar cenușa rămasă (metale grele) este exportată înapoi în țara de unde au fost aduse deșeurile.

În fiecare zi scriem pentru tine. Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, dă-ne un like. 👇