Un fenomen atmosferic rar cândva a devenit din ce în ce mai comun în ultima perioadă. Este vorba despre norii luminiscenți pe cerul nopții.
Norii care strălucesc argintiu, numiţi nori noctilucenţi, pot fi văzuţi, de obicei, la latitudini înalte, spre poli. Dar în ultimul deceniu oamenii de ştiinţă au observat că aceşti nori sunt tot mai des semnalaţi şi apar la latitudini mai joase.
Acest tip de nori se formează la cea mai mare înălţime în atmosfera Pământului – aproximativ 80 km, arată IFL Science. Strălucirea lor este dată de faptul că, la această altitudine, ei reflectă lumina Soarelui mult timp după asfinţit.
Au fost semnalaţi oficial pentru prima dată în 1885, după erupția unui vulcan, când a fost eliberată în atmosferă o cantitate mare de vapori de apă (ingredient cheie pentru formarea norilor).
Cercetările au arătat că pentru formarea lor sunt necesare 3 condiţii: temperaturi foarte scăzute, vapori de apă şi praf meteoritic.
De obicei, ei erau observaţi la latitudini înalte, dar semnalările lor au devenit tot mai frecvente la latitudini mijlocii, între paralelele de 40 şi de 55 de grade.
Studii anterioare explicau apariţia tot mai frecventă a acestor nori prin diferite ipoteze: lansările de rachete sau creşterea emisiilor de metan; despre ambele se crede că ar mări conţinutul de vapori de apă în straturile superioare ale atmosferei.
Un studiu din 2018, publicat de American Geophysical Union, a concluzionat că acești nori sunt din ce în ce mai vizibili mai ales din cauza activității umane, cu impact asupra climei. Gazele cu efect de seră rezultate din activitățile noastre ajung în atmosferă, iar mai cu seamă metanul, la altitudini mari, formează vapori de apă.
Același studiu a arătat că, din 1871, a fost o creștere cu 40% a vaporilor de apă la 80 de kilometri înalțime, locul în care acești nori se formează.
Citește și Un lac situat într-un crater s-a făcut peste noapte roz. Explicația oamenilor de știință