Rusia a lansat în noaptea de joi spre vineri o rachetă Soiuz care transportă o sondă pe Lună, demarând prima sa misiune de acest tip în aproape 50 de ani.
Racheta cu sonda Luna-25 a decolat, conform programului, la 2:10 ora Moscovei, de pe cosmodromul Vostocini, în regiunea Amur din Extremul Orient, potrivit imaginilor transmise în direct de agenţia spaţială Roscosmos.
Este primul modul spaţial lansat de ruşi spre Lună din 1976 încoace, a precizat Roscosmos, care se chinuie de zeci de ani să îşi realizeze propriile proiecte care să o menţină în topul explorărilor spaţiale.
Această misiune va filma aselenizarea sondei pentru a le permite geofizicienilor şi geologilor să studieze în detaliu proprietăţile regolitului (stratul pietros care acoperă suprafaţa Lunii – n.red.), rezistenţa solului şi alte caracteristici esenţiale ale structurii Lunii. Datele astfel obţinute vor permite aselenizări mai precise în viitor şi vor contribui la o mai bună planificare a sarcinilor experimentale.
Ea urmează să ajungă pe orbita Lunii în cinci zile, unde va petrece apoi între trei şi şapte zile alegând locul potrivit pentru aselenizare. Potrivit unei surse din cadrul Roscosmos contactată de AFP, agenţia prevede o aselenizare a sondei în jurul datei de 21 august.
Luna-25 ar urma să aselenizeze în apropierea Polului Sud al Lunii, "pe un teren dificil".
Ajuns pe Lună, modulul Luna-25, care cântăreşte aproape 800 de kilograme, va avea ca sarcină, timp de cel puţin un an, "prelevarea de probe şi analiza solului şi efectuarea de cercetări ştiinţifice pe termen lung", a precizat agenţia spaţială rusă.
În competiţie directă cu India
Odată cu această primă lansare către Lună din ultimii 47 de ani, Rusia intră într-o cursă directă cu India spre polul sud al Lunii, o potenţială sursă de apă pentru a susţine o viitoare prezenţă umană acolo.
Lansarea de pe cosmodromul Vostocini, aflat la 5.550 km est de Moscova, are loc la patru săptămâni după ce India a trimis modulul lunar Chandrayaan-3, care ar trebui să aselenizeze la polul lunar pe 23 august.
Terenul accidentat face dificilă o aselenizare acolo, dar polul sud este o destinaţie apreciată, deoarece oamenii de ştiinţă cred că ar putea conţine cantităţi semnificative de gheaţă ce ar putea fi folosite pentru a extrage combustibil şi oxigen, precum şi apă potabilă.
Agenţia spaţială rusă Roscosmos a declarat, ca răspuns la întrebările Reuters, că nava sa Luna-25 va avea nevoie de cinci zile pentru a zbura spre Lună şi apoi va petrece între cinci şi şapte zile pe orbita lunară înainte de a coborî spre unul dintre cele trei posibile locuri de aselenizare din apropierea polului - un calendar care implică faptul că ar putea egala sau devansa la limită rivalul său indian la suprafaţa Lunii.
Roscosmos a subliniat că cele două misiuni nu se vor încurca reciproc, deoarece au planificate zone de aselenizare diferite. "Nu există niciun pericol ca ele să interfereze una cu cealaltă sau să se ciocnească. Există suficient spaţiu pentru toată lumea pe Lună", a declarat compania rusă.
Rusia curtează China
Luna-25 este prima misiune din cadrul noului program al Rusiei dedicat Lunii şi intervine într-un moment în care Moscova doreşte să îşi consolideze cooperarea în domeniul spaţial cu Beijingul, în contextul tensiunilor cu puterile spaţiale occidentale din cauza Ucrainei.
După ce Vladimir Putin a lansat ofensiva militară a Rusiei în Ucraina, Agenţia Spaţială Europeană (ESA) a declarat că nu va mai coopera cu Rusia pentru lansarea misiunii Luna-25 şi nici pentru viitoarele misiuni 26 şi 27.
În ciuda acestei retrageri, Moscova a declarat că îşi va continua proiectele lunare şi va înlocui echipamentele ESA cu echipamente ştiinţifice de producţie proprie.
Preşedintele Vladimir Putin a promis că va continua programul spaţial rusesc în pofida sancţiunilor, luând drept exemplu trimiterea de către URSS a primului om în spaţiu în 1961, în plină escaladare a tensiunilor între Est şi Vest.
"Suntem ghidaţi de ambiţia înaintaşilor noştri de a merge mai departe, în pofida dificultăţilor şi a încercărilor externe de a ne împiedica să facem acest lucru", declara anul trecut, la Vostocini, liderul de la Kremlin
Ultima misiune pe Lună a URSS a fost sonda spaţială Luna-24, în 1976.
De la căderea URSS, Moscova s-a străduit să inoveze în domeniul explorării spaţiale, iar programele sale se confruntă în prezent cu concurenţa nu doar a actorilor de stat, ci şi a iniţiativelor private, precum Space X, condusă de miliardarul Elon Musk.
Sonda indiană Chandrayaan-3 urmează să efectueze experimente timp de două săptămâni pe Lună, în timp ce Luna-25 va lucra pe satelitul natural al Pământului timp de un an.
Al şaptelea continent al Pământului
În aprilie, compania japoneză ispace a eşuat în încercarea de a realiza prima aselenizare a modulului produs de o companie spaţială private.
Cu o masă de lansare de 1,8 tone şi transportând 31 kg de echipament ştiinţific, Luna-25 va folosi o lopată pentru a lua mostre de rocă de la o adâncime de până la 15 cm, pentru a testa prezenţa apei îngheţate care ar putea susţine viaţa umană.
"Luna este al şaptelea continent al Pământului, aşa că suntem pur şi simplu "condamnaţi", ca să spunem aşa, să o îmblânzim", a declarat Lev Zeleni, cercetător în domeniul spaţial la Academia Rusă de Ştiinţe.
Lansarea, planificată iniţial pentru octombrie 2021, a fost amânată cu aproape doi ani. Agenţia Spaţială Europeană plănuia să testeze camera sa de navigaţie Pilot-D prin ataşarea acesteia la Luna-25, dar a rupt legăturile cu proiectul după ce Rusia a invadat Ucraina în februarie anul trecut.