Un bărbat pasionat de arheologie a descoperit cu un detector de metale cea mai prețioasă comoară din ultimii 100 de ani din Norvegia.
Erlend Bore, un norvegian de 51 de ani care a ieșit să facă mișcare pentru a respecta sfatul medicului, a descoperit mai multe medalioane rare, o comoară pe care arheologii din această țară o numesc „aurul secolului”, relatează The Guardian.
Bărbatul a găsit nouă medalioane și perle din aur care cândva făceau parte dintr-un colier opulent, precum și trei inele din aur. Bijuteriile, fiecare cântărind puțin sub 100 de grame, au fost datate în jurul anului 500 d.Hr.
"La început am crezut că sunt monede din ciocolată sau monede cu Căpitanul Sabertooth (personaj din animația norvegiană 'Căpitanul Paloş Ascuţit şi comoara din Rama' - n.red.)", a spus bărbatul. "A fost complet ireal", a adăugat el.
Bore, care visa în copilărie să devină arheolog, a făcut descoperirea în insula sudică Rennesøy, de lângă Stavanger, în august, după ce și-a cumpărat un detector de metal pentru a respecta sfatul medicului său de a face mai multă mișcare.
El se pregătea să se întoarcă acasă când dispozitivul a început brusc să facă beep pe un deal. Apoi, a chemat arheologii, iar aceștia au găsit tezaurul.
Ole Madsen, șeful Muzeului de arheologie de la Universitatea Stavanger, a spus că descoperirea este "aurul secolului" în Norvegia. "Să găsești atât de mult aur odată este extrem de neobișnuit", a arătat el.
Arheologii spun că descoperirea este unică, grație modelului medalioanelor, care includ un cal din mitologia scandinavă.
Pandantivele – medalii din aur plate, subțiri, cu o singură față, numite bracteate – datează din așa-numita perioadă de migrație din Norvegia, care a durat între 400 d.Hr. și aproximativ 550 d.Hr., când s-au produs deplasări de amploare ale populației din Europa, a explicat Håkon Reiersen, profesor asociat la muzeu.
Pandantivele și perlele făceau parte dintr-un colier impresionant, realizat de bijutieri pricepuți și purtat de cei mai importanți membri ai societății, a detaliat Reiersen. "Nicio descoperire similară nu a mai fost făcută în Norvegia din secolul al XIX-lea", a precizat acesta.
Potrivit profesorului Sigmund Oehrl, de la Muzeul din Stavanger, simbolurile de pe pandantive îl reprezintă de obicei pe zeul nordic Odin vindecând calul bolnav al fiului său. La medalioanele găsite pe insula Rennesøy, limba calului atârnă pe pandantivele de aur, iar "postura sa prăbușită și picioarele răsucite arată că este rănit", a spus acesta.
"Simbolul calului reprezintă boala și suferința, dar în același timp speranța pentru vindecare și pentru o nouă viață", a adăugat Oehrl.
Conform legislației norvegiene, Bore și proprietarul terenului vor primi o recompensă pentru această descoperire, însă valoarea acesteia nu a fost încă stabilită.
Obiectele mai vechi de anul 1537 și monedele mai vechi de anul 1650 sunt considerate proprietatea statului și trebuie predate.
T.D.