Cum funcționează, pas cu pas, cel mai mare centru logistic al eMAG, la Joița. Urmează roboţi şi o pădure

Cum funcționează, pas cu pas, cel mai mare centru logistic al eMAG,  la Joița. Urmează roboţi şi o pădure

După ce și-a construit, la Joița, un uriaș centru logistic de 290.000 de metri pătrați din care livrează în toată România și Bulgaria, dar și în parte din Ungaria, eMAG anunță că investește masiv în robotizare și în protecția mediului.

Iată cum funcționează, pas cu pas, sistemul de gestionare a comenzilor și cum și-a propus retailerul să îl dezvolte, cu impact cât mai mic posibil asupra mediului.

eMAG avea încă din 2018, în vestul Bucureștiului, aproape de Autostrada A1 un depozit de mai mici dimensiuni. Dar ulterior a decis să cumpere 60 de hectare în comuna Joița și să își amenajeze acolo principalul hub logistic, din care să deservească toată România, toată Bulgaria și parte din Ungaria.

Acum, la Joița, centrul logistic al eMAG este alcătuit din două clădiri a căror suprafață, însumată, ajunge la circa 290.000 de metri pătrați.

Cum arată cea mai recent construită clădire a centrului logistic al eMAG de la Joița. Foto: Alexandru Nistor

Iată cum funcționeză un astfel de centrul logistic.

Cum ajunge un produs de la Joița, la cumpărător

Vicepreședintele de Operațiuni al eMAG, Alexandru Niculescu, a explicat pe larg - în timpul unui tur ghidat în hub-ul de la Joița - cum funcționează sistemul logistic pe care se bazează eMAG.

Vicepreședintele de Operațiuni al eMAG, Alexandru Niculescu. Foto: Alexandru Nistor

„Pentru noi, produsele se împart în trei categorii:

  • packables – articole mici, de tipul telefonului mobil sau accesoriilor pentru el
  • shipables - produsele de dimensiuni medii, cum ar fi laptopurile, electrocasnicele mici, televizoarele, microundele, fiarele de călcat - pe care le putem expedia așa cum sunt, nu le mai înfoliem, nu mai consumăm materiale. Doar lipim awb și expediem
  • oversized – gen frigidere, mașini de spălat, fotolii.

Per total, avem acum în stoc 8-9 milioane de articole. Circa 6 milioane de packables, circa 2 milioane de shipables și 200.000 - 250.000 de oversized”, a precizat Alexandru Niculescu.

Zonă de depozitare din hu-ul de la Joița eMAG. Foto: Alexandru Nistor

Acesta spune că infrastructura creată la Joița îi va permite eMAG să se dezvolte în următorii 2 ani și să stocheze până la 15 milioane de produse.

Produsele vin de la diverși comercianți, sunt recepționate în centrele logistice de la Joița și apoi sunt depozitate pe mai mulți kilometri pătrați. Iată cum ajung ele la client.

„Avem zone în care facem «picking». Produsele sunt alese manual de angajații noștri, de la raft. În primul depozit construit avem shipables. Iar în al doilea depozit, cel mai nou, avem oversized, dar și packables pe o suprafață de 15.000 de metri pătrați.

Picker al eMAG, în zona cu produse packables. Foto: Alexandru Nistor

Să presupunem că un client comandă 3 articole. Spațiul în care se face «picking» este împărțit în zone. Iar colegii care lucrează aici au un dispozitiv digital la mână. Care le indică taskurile de «picking».

Fiecare coleg de la «picking» are un trolly (un cărucior cu rafturi - n.red.), cu tăvițe. Și fiecare angajat alege produsele din zona sa. E posibil ca din comanda noastră, cele 3 articole să vină din zone diferite ale depozitului.

Un coleg eficient de la picking reușește să pună în țăvițe 100 - 125 de produse pe oră”, a precizat Alexandru Niculescu.

eMAG investește acum în jur de 43 de milioane de euro în robotizarea depozitului. E o investiție care va fi inaugurată în toamna acestui an și care, potrivit lui Alexandru Niculescu, va face ca „raftul să vină la angajat”.

Cu toate acestea, cel puțin pentru moment, «picking-ul» manual nu va fi înlocuit cu totul, și pentru că, în România, comparativ cu țările occidentale, prețul forței de muncă este mai mic.

La acest moment, la Joița, eMAG are în jur de 1.450 de angajați. Mulți sunt din comună. Alții sunt aduși de la 80-90 de kilometri distranță, din alte comune. Iar circa 100 sunt nepalezi.

Odată plecate din zona de picking pe un conveior (o bandă rulantă - n.red.), produsele ajung la etajul superior.

Zona de consolidare. Foto: Alexandru Nistor

Iar de acolo merg într-o zonă numită „de consolidare” a comenzii.

Zona de consolidare. Foto: Alexandru Nistor

Aici, pe rafturile unor corpuri de depozitare mobile, sunt aduse produsele din varii colțuri ale depozitului și asociate, așa cum le-au comandat clienții.

Spre exemplu, dacă cineva a comandat un telefon, o ojă și un pix - chiar dacă produsele sunt aduse din diverse colțuri ale depozitului - ele sunt reunite în zona de agregare sub forma unei comenzi. Iar din zona de agregare, produsele merg la ambalat.

„Avem niște algoritmi care îți arată care sunt dimensiunile produselor. Și, în funcție de dimensiunile standard ale coletelor, îți indică o asociere între produse, care însumează acest volum și acest tip de colet, astfel încât să umplem, să avem cât mai puțin aer în colet, ca să eviți cât mai mult consumul de carton.

Următorul pas ar putea fi să avem un robot care să fie alimentat cu folii de carton. Să citească dimensiunile produselor. (ceea ce nu e o problemă, tehnologia asta o avem deja aici - n.red.) și să taie cutia pe dimensiuni. Nu avem încă asta, dar ne gândim”, a precizat Alexandru Niculescu.

Zona de ambalare a comenzilor. Foto: Alexandru Nistor

Iar din zona de ambalare - unde software-ul asistă angajatul pentru a-l ajuta să găsească modul optim de a împacheta produsele, astfel încât ele să nu se avarieze la transport și să nu lase prea mult loc liber în colet - coletele urcă pe un alt conveior care le transportă în spații de unde sunt preluate de curieri. Toate pachetele comandate de client printr-o anume firmă de curierat ajung în același loc și sunt preluate.

Investițiile în sustenabilitate. eMAG se pregătește să respecte orice norme de mediu se vor impune

O treime din consumul de energie al acestor depozite întinse pe 290.000 de metri pătrați – adică 1 Mwh de energie electrică – este obținut cu ajutorul a 40.000 de panouri fotovoltaice.

Iar vicepreședintele de Operațiuni al eMAG, Alexandru Niculescu, susține că retailerul și-a propus să continue investiția până când centrul logistic își va aigura din surse regenerabile întreaga cantitate de energie.

Sarah Joițoiu, Head of Sustainability eMAG spune că - pe lângă toate investiția în panouri solare - eMAG a luat și o mulțime de alte măsuri pentru a-și reduce impactul asupra mediului.

Sarah Joițoiu, Head of Sustainability la eMAG. Foto: Alexandru Nistor

Din totalul amprentei de carbon a unui produs comandat online, 42% e produs de livrarea last mile. 27% e produsă de ambalaje, iar 19%, de ceea ce se întâmplă la centrul logistic.

Noi avem o mașină de reciclare a ambalajelor, pe care o folosim la recepția mărfii.

Noua clădire are lumină naturală, ceea ce reduce necesarul de consum pe timp de zi. A contat și la obținerea certificării BREEAM pe care au obținut-o ambele clădiri ale hub-ului.

De asemenea, s-au înregistrat progrese și pe alte paliere. Spre exemplu, avem circa 7-8% dintre produse la retur. Dar anul trecut, vânzările de produse resigililate (pe care clienții le-au primit și le-au returnat) au crescut cu 26%”, a precizat Sarah Joițoiu.

Aceasta susține că eMAG investește și în mașini electrice, cu care să își desfășoare activitățile de transport. Are în jur de 25% din parc electric, la acest moment, și se pregătește să își extindă această flotă.

Iar sâmbătă, pe 9 aprilie, angajați ai eMAG au plantat, voluntar, la Joița, lângă una dintre clădirile hub-ului, un hectar de puieți de arbore. MaiMultVerde urmează să împădurească alte 9 hectare și să asigure întreținerea arborilor, pentru următorii.

Foto: Alexandru Nistor

Scopul pădurii de 10 hectare care se va întinde în preajma hub-ului logistic este de a compensa pentru emisiile de carbon rezultate din activitatea logistică a eMAG la Joița.


În fiecare zi scriem pentru tine. Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, dă-ne un like. 👇