Contactul vizual direct este un instrument puternic, care ne poate afecta creierul și judecata. Iar acest lucru se poate întâmpla chiar și atunci când avem în față un robot umanoid, a arătat un studiu recent.
O echipă de oameni de știință de la Institutul Italian de Tehnologie din Genova a arătat cum privirea unui robot ne poate păcăli să credem că interacționăm cu el, astfel încetinindu-ne capacitatea de a lua decizii.
„Privirea reprezintă un semnal social extrem de important pe care îl folosim zilnic atunci când interacționăm cu alți oameni”, a declarat Agnieszka Wykowska, autor principal al cercetării, ale cărei rezultate au fost publicate de jurnalul Science Robotics.
Aceasta și echipa ei au vrut să afle dacă privirea robotului stârnește în creierul nostru mecanisme cu privirea unui alt om. Iar rezultatul a fost pozitiv, arată Reuters.
Echipa de cercetători a recrutat 40 de voluntari care au participat la un joc video, în care fiecare jucător trebuia să decidă dacă permitea unei mașini să conducă direct către o altă mașină sau să se abată pentru a evita o coliziune. De cealaltă parte a mesei de joc se afla iCub, un robot umanoid construit chiar la Institutul Italian de Tehnologie.
Între runde, jucătorilor li s-a spus să privească înspre robot, care uneori îi privea, alteori nu.
În fiecare scenariu, oamenii de știință au colectat date legate de comportamentul și activitatea neuronală a participanților cu ajutorul electroencefalografiei (EEG), care detectează activitatea electrică din creier.
„Rezultatele noastre arată că, de fapt, creierul uman procesează privirea robotului ca pe un semnal social și că acest semnal are un impact asupra modului în care luăm decizii, asupra strategiilor pe care le implementăm în joc și, de asemenea, asupra răspunsurilor noastre”, a afirmat Agnieszka Wykowska.
În cadrul studiului, s-a dovedit că schimbul de priviri a afectat deciziile pe care voluntarii le-au luat în joc, aceștia fiind mai întârziați în reacții.
„Odată ce am înțeles cănd au roboții umanoizi inițieri sociale, atunci putem decide în ce context sunt de dorit și benefici pentru oameni și în ce context nu ar trebui să fie”, a mai spus autorul studiului.