Tehnologia ajută din plin primăriile și constructorii care vor să lucreze în orașe fără să-i deranjeze prea mult pe cetățeni.
Spre exemplu, în Singapore – unul dintre cele mai digitalizate state asiatice – autoritățile au creat un „digital twin” al țării. Adică un „geamăn digital”. O clonă virtuală, cu toate clădirile, străzile și spațiile verzi importante. Orice lucrare publică poate fi testată în mediul virtual și pusă în practică doar dacă merită.
Ce ne lipsește ca să-i facem și Bucureștiului o astfel clonă? Ne-a spus Eugen Ursu, cofondator al Graphein, companie care digitalizează în domeniul construcțiilor.
Eugen Ursu și Andrei Șueran au fondat Graphein în urmă cu aproape un deceniu. Au pornit cu o gamă restrânsă de servicii, în domeniul topografiei. Au investit în aparatură și în oameni. Iar compania a crescut.
Graphein a ajuns să furnizeze servicii de topografie pentru realizarea fațadelor unora dintre cele mai cunoscute clădiri din București (printre care Sky Tower, Hermes Business Campus și Clădirea Equilibrium). Dar compania a ajuns să lucreze și pentru realizarea unor clădiri din Londra, Paris și alte orașe mari din Europa.
Invitat la Digital Shift, Eugen Ursu ne-a spus povestea Graphein, dar ne-a vorbit și despre cum pot noile tehnologii să schimbe în bine fața orașelor noastre și viețile oamenilor.
Aflați totul dacă ascultați acest episod de podcast, realizat de Gabriel Kolbay și al cărui invitat este Eugen Ursu.
Mai jos găsiți câteva dintre declarațiile lui Eugen Ursu și minutele la care le puteți asculta:
Cum a început Graphein (de la min 01:34)
„Lucram împreună (cu Andrei Șueran – n.red.) la o companie de proiectare și execuție de fațade. Eram în departamentul de topografie.
Cred că am știut dintotdeauna că vreau să fiu antreprenor. Deși n-am avut exemple în viața de zi cu zi, în familie.
Și prin 2013, de Black Friday, mi-am cumpărat un laptop cu o tastatură alfa-numerică cu ecran mare. Că am zis că o să încep în antreprenoriat pe cont propriu și că vreau să pot lucra cu el. (...)
Am avut ocazia să facem proiecte internaționale, să lucrăm în Cipru, în Franța, în Anglia. Și am văzut că nu suntem departe (de străini – n.red.).
Adică noi, românii, suntem oameni muncitori, deștepți și putem face lucrurile la fel de bine sau chiar mai bine decât în țările de care am pomenit. Și a atunci am zis «Hai să preluăm ce e bun din afară!”. E vorba de tehnologie și de sisteme. Care ne lipsesc și acum, ai putea spune.
Și am zis «Hai să construim o companie pe care, la un moment dat, cineva să vină să o cumpere»”.
Cum poate o firmă din București să câștige lucrări la Londra și la Paris (de la min 06:42)
”Toate proiectele - sau majoritatea, cel puțin - au legătură tot cu România. Adică au fost (obținute - n.red.) prin clienți existenți în România care aveau proiecte și acolo.sau la recomandarea lor.
Faptul că activam în domeniul fațadelor - și toate proiectele pomenite sunt în domeniul fațadelor - ne-a făcut cunoscuți pe această nișă. Știam cum să ajutăm proiectanții, montatorii, antreprenorul general, constructorul, arhitectul, integrând și preluând informația reală din teren și reușind apoi să trasăm și să punem la milimetru fațada respectivă. Asta ne-a ajutat să ajungem în toată Europa.
Ăsta e și un sfat pentru toți antreprenorii. Dacă vrei să fii cunoscut, ține-te de o nișă și încearcă să faci cât mai bine acolo. Te va ajuta”.
Ce tehnologii folosiți acum?
Stații totale. La început foloseam teodolit - obiectul pe care-l mai vezi pe stradă, pe un trepied, și prin care se uită cineva. Când era televiziunea la început, se opreau copiii lângă teodolit și ziceau «Ne filmează!».
Dar acum avem stații totale robotizate. Se mișcă singure după obiect și măsoară orice punct în 3D. Măsurând cât mai multe puncte în acest fel, ajungem să avem o replică digitală a orice e în jurul nostru (...)
Un scanner 3D măsoară și 2 milioane de puncte pe secundă. Dacă am scana acest spațiu, în care înregistăm podcastul, în câteva secunde am avea o replică digitală a întregului studio.
Gândiți-vă la o clădire de patrimoniu. I-ar măsura fiecare stucatură, fiecare element. Sau tehnologia poate fi folosită într-un spațiu greu accesibil sau periculos (cum ar fi o clădire monument istoric în pericol de prăbușire - n.red.).
(...) dronele ajută la măsurarea suprafețelor mari, fie că e vorba de locuri inaccesibile, prin munți, că tot urmează să avem autostrăzi și sunt proiecte în derulare și zone mai greu accesibile cu anumiți senzori sau cu camere super rezoluție.
Măsoară sau fac poze și se realizează planuri cu ajutorul fotogrametriei sau cu senzori LiDAR. Dacă faci măsurătorile astea în tot orașul - și poți să-l măsori în câteva zile - ai o replică digitală. Pui replica pe un layer de cadastru. Dacă mai ai și niște date GIS, (sistem de informații geografice - n.red.) ușor-ușor construiești un «digital twin».”.
Va avea și Bucureștiul un „digital twin”? (de la min 27:18)
„Cu siguranță se va întâmpla. Nu știu când. Și nu știu când pentru că noi trebuie să plecăm la drum cu o strategie. Să spunem: vrem să obținem lucrul ăsta (digital twin-ul, în acest caz).
Probabil dacă întrebăm primarii, întrebăm consilierii, toată lumea și-ar dori să avem așa ceva. Și eventual și-ar dori să și facă ceva cu heirupism, până la alegeri. Sau între alegeri.
Gândindu-mă așa - și după discuții cu anumiți consilieri și cu reprezentanți ai Metrorex – digital twin-ul se poate realiza, dar dacă gândim într-un sistem unitar. Sau dacă ne gândim la niște standarde deschise.
Hai să digitalizăm infrastructura de la metrou, spre exemplu. Și nu la nivelul de detaliu, la nivel de șurub. Să facem primul pas, să știm pe unde trece metroul, la ce adâncime, ce lungimi avem între stații, care e suprafața stațiilor sau ce cantități de dezinfectant intră la curățenie. Acum nu există decât niște planuri vechi și niște discuții.
Apoi, când începem să măsurăm la suprafață, să nu facem în alt sistem. Să o facem în același sistem și apoi să conectăm proiectele. Atunci obținem valoarea mare și atunci va fi un digital twin.
(...) Neavând strategia asta, aș zice «Da, o să avem». Dar când? Cum a fost și cu autostrăzile, la un moment dar va veni probabil Uniunea Europeană și ne va împinge în direcția asta”.
Și mulți primari ar putea spune: da domnule, e frumos. Dar cu ce ne-ar ajuta? (de la min 31:23)
„Nu i-ar ajuta pe majoritatea primarilor din România. Pentru că ce-ți aduce un digital twin sau orice înseamnă digitalizare este transparență în proces. Și îți arată și tot ce există și ce s-a făcut. Nu te mai poți ascunde, ai niște date colectate, ele sunt deschise.
Vii și scanezi cu drona. În 3 luni poți să realizezi o măsurătoare. Apoi, în maxim o zi îți dai seama ce s-a construit mai mult decât înălțimea legală sau ce s-a construit diferit (față de stilul unei zone - n.red.).
Putem pune senzori care să ne ajute să vedem unele lucruri în timp real. Asta ne-ar putea ajuta chiar să salvăm vieți”.
De ce crede Eugen Ursu că arată atât de urât unele părți ale Bucureștiului și ce ne trebuie pentru o dezvoltare armonioasă a Capitalei, aflați ascultând integral acest episod al podcastului Digital Shift.