Suntem pregătiți sau nu, viitorul este deja aici și ne domină cu tehnologiile sale. Am mers la IQ DIGITAL Summit Oradea pentru a afla cum ne adaptăm și cum facem față schimbărilor în industrie și în viața de zi cu zi în era inteligenței artificiale. Nouă ore de prezentări și dezbateri, cu 26 de speakeri și invitați, cu viziune și idei pentru business, dar și pentru educație. Am aflat ce construiesc jucătorii mari, dar și cum vede generația tânără inovația și care sunt primele idei care ies la suprafață.
Și am avut ocazia să discutăm direct cu doi dintre speakerii invitați:
- Antreprenorul român George Haber, imediat după intervenția sa emoționantă pe scena IQ DIGITAL, unde a povestit despre pasiunea care l-a dus din Oradea în Israel și în Silicon Valley, din IT în entertainment și apoi către aplicații AI în medicina modernă care pot schimba viețile pacienților oriunde în lume.
- Cassie Kozyrkov, fostă Chief Decision Scientist la Google, care a lucrat cu Lenovo, NASA sau Gucci și care a prezentat la IQ DIGITAL, în „Ghidul lui Cassie pentru utilizarea Inteligenței Artificiale”, mindsetul pe care ar trebui să îl avem în fața tehnologiilor momentului: accentul trebuie pus pe sarcinile pe care AI le va prelua de la oameni, și nu pe joburile ce pot dispărea.
George Haber: „Ai sau nu ai AI, noul Hamlet”
Are 70 de ani și cinci copii, cu vârste între 13 și 40 de ani, a revoluționat, printre altele, modul în care sunt comprimate și distribuite materialele video, și a anunțat la Oradea lansarea unui nou startup, ZenAIos, dar și a unui proiect-pilot de implementare a inteligenței artificiale în spitalele din Bihor.
Am discutat despre muzică, AI, familie și optimismul său debordant, după ce, pe scena bihoreană, George Haber a mărturisit că mama sa, supraviețuitoare a lagărului de la Auschwitz, l-a învățat că zâmbetul este atitudinea câștigătoare în viață.
„Copiii din ziua de azi sunt influențați de tehnologiile pe care le-am creat noi și e normal să fie diferiți de noi. Și noi am fost diferiți de părinții noștri. Și e sănătoasă de fapt această rebeliune. E parte din evoluție.
Lumea se schimbă, trebuie să ne adaptăm la lumea nouă, la tehnologiile, la ideile ei noi. A gândi diferit este fantastic. Rămâi tânăr perpetuu participând, fiind copil din nou, visând”, a declarat George Haber pentru spotmedia.
DJ în tinerețea sa, și în Oradea, și în străinătate, care ascultă Paraziții sau BUG Mafia, a învățat de timpuriu că „Singura constantă în acest univers despre care știu eu este schimbarea. Totul e schimbare. Trebuie să înveți, să te adaptezi, să mergi spre alte planete. Să înțelegem tot universul, nu numai căsuța noastră”.
Cu zâmbet vine și optimismul, așa că pentru antreprenorul român stabilit în SUA previziunile AI pentru următorii ani, deși cu tușe tragice în prezent, sunt luminoase pentru viitor: „Orice schimbare majoră în tehnologie din păcate până acum a fost cu războaie.
Și AI-ul îl vedem ca fiind parte principală a războiului - și în Ucraina, și în Israel, cei care au AI e mai deștept - ai sau nu ai AI, Hamletul nou - sunt într-o poziție mai bună de luptă.
Dar după ce lucrurile se calmează, eu văd o Nirvana. Dintr-o dată, oamenii pot să fie mai liniștiți. Business is war & war is business, din păcate. Dar și asta e o tranziție, pentru că la un moment dat, poporul o să se revolte și o să ceară transparență de la guverne”, arată Haber.
„Ne-am întrebat aici [la eveniment - n.a.] dacă o să trăim ca în Star Trek sau ca în Mad Max. Probabil că o să trecem prin una ca să ajungem în cealaltă. Eu unul cred într-un viitor foarte, foarte bun și pozitiv. Dar în acest moment nu există reglementări. Fiecare țară folosește cel mai dur AI”, conchide antreprenorul.
Am vorbit și despre cum va schimba AI artele, muzica mai exact. „Muzica ridică spiritul. AI e o sculă care accelerează și elimină necesitatea de expertiză locală. Ceea ce înseamnă că se pune mai multă importanță pe creativitate, pe a fi artist, pe a spune: fă-mi un cântec care seamănă cu Lacul Lebedelor, dar care are și ceva Led Zeppelin în el, care nu există, dar ar putea să existe”.
E bine sau e rău? Pe scurt, răspunsul corect e că pur și simplu „este”, iar schimbarea se produce indiferent dacă ne opunem sau nu.
„Am învățat să nu mă sperii de progres, de viitor, și ăla bun, și ăla rău. Le îmbrățișez. Vreau să fiu parte din schimbare. Istoric vorbind, tot timpul au dispărut cei care s-au opus. În engleză avem termenul de roadkill, animalele care mor pe drum pentru că vor să oprească mașina”.
Iar asta se reflectă și în viața de zi cu zi, iar prezentul ar trebui să aibă încredere în viitorul care sosește accelerat: „Într-un fel, așa cum părinții noștri au avut încredere în noi, sau poate nu chiar multă, astăzi au văzut că totuși suntem ok, cu toate prostiile pe care le-am făcut sau nu le-am făcut, așa o să fie și cu copiii noștri. Eu sunt optimist. Am cinci copii, îmi place să-i fac, sunt mai ciudat! De la 40 de ani, cel mai mare, iar cea mai mică are 13 ani”.
Cassie Kozyrkov: „Publicațiile care depun un efort real în a verifica informațiile și a se proteja de atacuri cibernetice își dezvoltă reputația pentru publicarea de conținut de încredere”
Ca Chief Decision Scientist la Google, a lucrat cu branduri precum Lenovo, NASA sau Gucci, un portofoliu cât se poate de divers, fiind pasionată de domenii din care are mai ales de învățat lucruri noi. Tocmai de aceea am vorbit cu Cassie Kozyrkov despre modul în care canalele media tradiționale, cu reputație, pot lupta cu amenințarea în creștere a deep fake, cu implicații majore în toată lumea.
„Mă gândesc mult la faptul că oamenii trebuie să adopte noi obiceiuri pentru a avea încredere în ceea ce găsesc pe internet. De exemplu, poate cunoașteți povestea lui Sir Arthur Conan Doyle, autorul lui Sherlock Holmes, păcălit de o farsă în care niște fetițe au decupat imagini cu zâne dintr-o carte pentru copii, au făcut fotografii cu ele și au convins oamenii că zânele sunt reale. Doyle chiar a publicat aceste fotografii ca dovezi.
Astăzi râdem pentru că înțelegem cum funcționează Photoshopul și putem vedea prin aceste trucuri. Dar cu AI și tehnologia deep fake, publicul nu reușește întotdeauna să țină pasul. Când oamenii văd un videoclip cu un politician, de exemplu, presupun că este real. Dar cu tehnologia modernă se poate crea un fals convingător.
Problema nu este doar tehnologia. Este lipsa de educație despre cât de ușor se poate face acest lucru. Iar oamenii trebuie să se adapteze cât mai repede la această nouă realitate”, arată Cassie Kozyrkov.
Ce soluții vede în următorii ani, având în vedere cât de rapid se dezvoltă lucrurile? „Cred că vom constata o creștere a reacției societăților în care sursele cu reputație, de încredere, fac munca dificilă de verificare a faptelor. Cu cât aceste surse câștigă mai multă încredere, cu atât brandul lor va deveni mai puternic - oamenii nu au timp să verifice totul singuri.
Cred că oamenii vor începe să se bazeze pe persoane publice de încredere și publicații care au făcut această muncă pentru ei”, ne mai spune Cassie Kozyrkov, cu același optimism manifestat și de George Haber. „Ceea ce apreciez cel mai mult sunt publicațiile media care investesc în verificarea reală, umană a faptelor. Publicațiile care depun un efort real în a verifica informațiile și a se proteja de atacuri cibernetice își dezvoltă reputația pentru publicarea de conținut de încredere.
Atunci când acele publicații de calitate, verificate, cu reputație, prezintă un videoclip cu un politician, poți avea încredere că a fost verificat amănunțit și că nu este un fals pe care l-ai putea găsi pe rețelele sociale”, conchide Cassie Kozyrkov.
Povestea vizuală a summitului, în infografice desenate în timp real:
Toate poveștile: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7. Sursa: IQ DIGITAL
Social Return of Investment în copii: „Fiecare leu investit în educația copiilor din proiect aduce alți +11 lei”
Momentul nostru preferat l-au marcat tinerii de la CODE KIDS, un proiect al Fundației Progress, unde au demonstrat, la fel ca la alte ediții IQ DIGITAL, că noua generație va ști cum să creeze soluții utile întregii societăți, simple, ieftine, accesibile.
Gabriela-Lelia Barbu (14 ani), de la Wizards Code Club din Pietrari, și-a prezentat colegii, iar ei și-au prezentat proiectele: Brigitta Pál (Robocopiii, Mugeni, județul Harghita), Alexia-Roxana Mátyás (Code Evolution, Viișoara, județul Cluj), Mara Mestic (Fast Coders, Vișeu de Sus, județul Maramureș) și Vlad Ștefan Sabadâș (Cyber Hackeri, Zalău, județul Sălaj).
În discuția pe care Smaranda Heroiu, IG DIGITAL, a avut-o cu Camelia Crișan, director Executiv al Code Kids, am aflat că există ceea ce se numește Social Return of Investment: pe scurt, pentru fiecare leu investit în educația copiilor din proiect aduce înapoi comunității, în medie, peste 11 lei.
„Înțelepciunea nu se găsește în certitudini”: Alte momente importante la IQ DIGITAL Summit Oradea:
* Dragoș Stanca, fondatorul Upgrade 100 și co-organizator, a deschis evenimentul vorbind despre oportunitatea unică pe care o aduce explozia tehnologică a ultimilor ani, „o furtună perfectă” cu beneficii pe termen foarte lung pentru cei ce o îmbrățișează.
* Cum ținem pasul cu schimbarea? Britanicul Riaz Shah, profesor la Hult International Business School, a arătat că momentul în care ne aflăm este complicat: natalitatea a ajuns la cele mai scăzute rate din ultimii 134 de ani, piața muncii din Europa este dependentă de muncitorii din Asia, iar sute de domenii sunt afectate de AI.
El a vorbit însă și despre soluții, și anume că nevoia principală și imediată e aceea de a ne îmbogăți bagajul de aptitudini. Da, părți din munca noastră vor fi automatizate, și trebuie să acceptăm asta pentru a ne concentra energia pentru creativitate, pentru capacitatea de a fi curioși și inventivi, mai spune Shah.
* Ce e special la mediul de business din Oradea? “Make IT in Oradea” este primul program de incubare din România finanțat din banii unei primării. Pe scurt, autoritatea locală a Oradiei te poate susține financiar ca să pui pe picioare un startup tech.
David Achim, directorul executiv al programului, i-a avut alături pe scenă pe Gabriel Ciordaș, Serial antreprenor, fondator Creatopy, Flipsnack, SVGator, Snacktools și Rewine, pe Alin Mercheș, cofondator și CEO al Mobiversal, și pe Cătălin Rus, COO și cofondator Prime Dash. Mesajul lor: „Suntem la fel de buni ca cei din Silicon Valley. Dar nu suntem buricul pământului”.
* Tehnologia întâlnește bankingul. Thomas Kolarik, vicepreședinte IT și Operațiuni al BCR, a povestit, printre altele, că sistemele băncii care folosesc machine learning sunt responsabile pentru descoperirea, în fiecare lună, a peste 1.200 de tentative de fraudă. Desigur, utilizarea AI în banking nu se oprește aici. Tot el mai spune că, deși 92% dintre clienți preferă o variantă în care interacționează cu o persoană reală, chatboții rămân utili, cu condiția să nu „halucineze” atunci când oferă sfaturi financiare.
* Dezbaterile Digitalination. Realizat în parteneriat cu Institutul ASPEN România, segmentul Digitalination a punctat exemplul de digitalizare a Estoniei. Oficial în guvernul estonian, Rannar Park a vorbit despre beneficiile pe care mica țară baltică le are de mai bine de 20 de ani. Cel mai important: economii anuale la buget echivalente cu 2% din PIB-ul țării, o reușită despre care spune că poate fi obținută în orice altă țară, inclusiv România.
Radu Puchiu, expert în e-guvernare din echipa Upgrade 100, a continuat dezbaterea cu soluțiile ce pot fi implementate în Oradea, alături de Mihai Matei, CEO Essensys și vicepreședinte al Confederației Concordia, Mihai Jurca, City Manager al municipiului Oradea, și Cătălin Lupoaie, B2B Marketing Manager BCR.
* Dezbaterea hi-tech “Made in Transilvania”. Moderată de Bianca Muntean, Co-Founder The European Digital Innovation Hub in Transilvania și Co-Founder & CEO al Transilvania IT Cluster – parteneri ai summitului de la Oradea, i-a avut alături pe Mirela Mărcuț, Policy Expert / Business Development Expert în cadrul Transilvania IT Cluster, Andrei Savin, CEO Brinel / iQanto, Răzvan Pătcaș, director al Parcului Științific și Tehnologic Oradea, Marcel Anghel, fondator Qubiz, și profesoara universitară Daniela E. Popescu, din cadrul Serviciului de Management Integrat IT de la Universitatea din Oradea.
* Vodafone: „Dronele ajută la salvarea vieților cu o viteză de zece ori mai mare”. Peste 178 de milioane de dispozitive sunt conectate în platforma IoT a companiei de telefonie. Sunt cuprinse și proiectele care salvează vieți.
Ciprian Zamfirescu, Head of Innovation & Business Development Vodafone România, a explicat cum dronele companiei sunt folosite în 85% dintre misiunile cele mai grele ale Salvamont România, un parteneriat activ de peste 20 de ani.
Din 2022, de exemplu, salvamontiștii folosesc o dronă care duce semnal de conectivitate în munți, oriunde este necesar. De-a lungul timpului, ei au mai primit drone subacvatice care scanează apele, roboți de șapte ori mai rapizi decât o barcă, drone care pot transporta kituri medicale și care se transformă în bărci la contactul cu apa, dar și un detector care folosește AI pentru a găsi oameni înghițiți de ape.
* Artă vs. Tech sau Artă + Tech. O ocazie să aflăm, într-un format TED Talk, povestea antreprenorului digital Marius Moga, cunoscut de marele public pentru cu totul alte talente artistice.
Conceptul IQ DIGITAL a fost gândit de echipa Upgrade 100 alături de George, o inovație BCR, ca un format informativ și educațional hibrid media, cu conținut ce îmbină cultura digitală cu tehnici din televiziune. Proiectul era destinat să ajute la rezolvarea provocărilor întâmpinate în procesele de digitalizare cu care se confruntă antreprenorii din sectorul IMM din România. După succesul primului sezon, la care au participat peste 30 de experți și lideri de opinie din zona tech și care a ajuns la peste 150.000 de antreprenori români interesați de digitalizare, BCR împreună cu Upgrade 100 au decis extinderea către un eveniment dedicat marilor comunități profesionale tech și IT locale. Așa a apărut IQ DIGITAL Summit, care până acum a ajuns în Iași, Brașov, Cluj, Timișoara, Craiova și, acum, Oradea.
