Ziua 839 Zelenski, ovaționat în Bundestag. Brigada Azov primește arme americane, scandal la Kiev

În ziua 839 de război, forțele ucrainene au anunțat că au doborât ieri un avion de luptă rusesc Su-25 pe frontul din Pokrovsk, unde se dau în continuare lupte intense.

Rusia a mai pierdut un avion de luptă, un Su-34, care s-a prăbușit într-o zonă muntoasă din Osetia de Nord, în timpul unui zbor de antrenament, iar o navă antisubmarin a luat foc în Marea Barents.

Pe de altă parte, trupele ruse ar fi ocupat satul Ivanivske de lângă Ceasiv Iar, anunță proiectul de analiză DeepState. Însă armata ucraineană neagă informația și susține că localitatea e sub controlul Kievului.

Atacurile rușilor în regiunea Dnipropetrovsk au continuat dimineață, șase drone kamikaze lovind centrul districtului Nikopol. Au fost lovite mai multe case, dar nu s-au înregistrat victime.

Un atac aerian a provocat răniți și a avariat cel puțin 13 blocuri de locuințe în Kostiantînivka, regiunea Donețk.

Pe plan politic, Kievul se confruntă cu un nou scandal. Şeful agenţiei de reconstrucţie a Ucrainei a demisionat luni, cu o zi înainte de o conferinţă internaţională privind reconstrucţia pe termen lung a ţării, spunând că a fost împiedicat să participe după ce a fost sistematic subminat de guvernul ucrainean în a-şi face treaba.

Asta în timp ce preşedintele Volodimir Zelenski a fost ovaţionat în Bundestag (camera inferioară a parlamentului german) când a spus că nu poate exista pace în Ucraina, atât timp cât Europa rămâne divizată, la fel cum a fost Germania.

La noi, preşedintele Klaus Iohannis a convocat joia viitoare o şedinţă a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, când se va discuta dacă trimitem un sistem militar Patriot către Ucraina. Iar MApN a pus în transparenţă publică proiectul de OUG prin care cheltuielile pentru instruirea piloţilor ucraineni în România sunt suportate de stat. Nu spune, însă, când va începe instruirea şi nici despre câţi piloţi e vorba.

Situația pe front

• Rușii ar fi ocupat un sat, ucrainenii neagă - Trupele ruse au ocupat satul Ivanivske din regiunea Donețk, lângă Ceasiv Iar, a anunțat marți proiectul de analiză DeepState, care a publicat și o hartă pe care apare localitatea pierdută de ucraineni. "Inamicul a avansat lângă Novopokrovsk, în Staromaiorske, și a ocupat Ivanivske. Linia de contact din Klișciivka s-a modificat", a transmis sursa citată. Un purtător de cuvânt al forțelor ucrainene care luptă în zonă a precizat, însă, că Kievul controlează situația în Ivanivske și continuă să respingă trupele ruse în Staromaiorske. "Cu privire la Ivanivske, pot spune următoarele lucruri: localitatea aparține Ucrainei, forțele de apărare controlează acest sector", a declarat locotenent-colonelul Nazar Voloșîn, pentru Kyiv Independent. "În această dimineață au avut loc 350 de lovituri în zona Ceasiv Iar, inclusiv 254 ziua trecută", a adăugat el.
• Atac în Nikopol - Rușii au atacat districtul Nikopol din regiunea Dnipropetrovsk, luni seară și marți dimineață, cu tiruri de artilerie și drone. Trei case și o unitate de infrastructură au fost avariate, dar nu s-au înregistrat victime. Atacul de dimineață a vizat centrul districtului, care a fost lovit de șase drone kamikaze, a anunțat șeful administrației militare regionale, Serhii Lîsak. Un atac aerian a provocat șase răniți și a avariat cel puțin 13 blocuri de locuințe în Kostiantînivka, regiunea Donețk.

• Bilanțul din ultimele 24 de ore - Forțele ucrainene au doborât, luni, un avion de luptă rusesc Su-25 pe frontul din Pokrovsk, unde se dau în continuare lupte intense. Un avion Su-25, un tanc, un transportor blindat, o piesă de artilerie și patru vehicule rusești au fost distruse, a anunțat Statul Major al armatei ucrainene. O persoană a murit și alte nouă au fost rănite ieri în urma atacurilor rusești din regiunea Donețk.

Ce se întâmplă în Rusia

• Avion prăbușit în Osetia - Un avion de luptă Su-34 s-a prăbușit, luni, într-o zonă muntoasă din Osetia de Nord, în Caucaz, iar cei doi membri ai echipajului au murit, a anunțat marți Ministerul rus al Apărării, citat de agenția de presă de stat RIA Novosti. Incidentul s-a produs în timpul unui zbor de antrenament, iar locul impactului se află într-o zonă nelocuită. Cauza preliminară a accidentului este o defecţiune tehnică, dă asigurări ministerul, care anunţă că o comisie de anchetă se duce la faţa locului pentru a stabili circumstanţele prăbuşirii.

• Navă în flăcări - Nava antisubmarin Amiral Levcenko a luat foc în Marea Barents, a anunțat purtătorul de cuvânt al marinei militare ucrainene. Potrivit acestuia, a fost lansată o operațiune de salvare a navei, care poate avea un echipaj de sute de oameni. Vasul vânător de submarine a intrat în serviciu în 1988 și are ca bază portul Severomorsk, de pe țărmul estic al Golfului Kola, din Marea Barents. Amiral Levcenko este dotat cu torpile Rastrub care pot lovi sub apă și la suprafață.

Alte informații relevante

• Zelenski, ovaţionat în Bundestag - Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat, marţi, în Bundestag (camera inferioară a parlamentului german), că nu poate exista pace în Ucraina atât timp cât ţara rămâne divizată, cu o parte ocupată de Rusia. "O Europă divizată nu a fost niciodată paşnică. Iar o Germanie divizată nu a fost niciodată fericită. Ştiţi aceasta din experienţă (...) facem absolut totul pentru a preveni ridicarea unui zid între diferitele părţi ale ţării noastre", a declarat Zelenski, ovaţionat de deputaţi şi oficiali de rang înalt, între care cancelarul Olaf Scholz şi preşedintele german Frank-Walter Steinmeier.
• Arme americane pentru Brigada Azov - Statele Unite vor permite Brigăzii Azov din cadrul Gărzii Naționale a Ucrainei să folosească arme americane în luptele contra rușilor, a anunțat Departamentul de Stat, citat de Washington Post. Brigada Azov a devenit un simbol al rezistenței ucrainene în timpul luptelor pentru apărarea combinatului siderurgic Azovstal din Mariupol, în primele trei luni ale războiului, dar a provocat și controverse pentru posibila asociere cu grupări de extrema dreaptă, speculată de propaganda rusă. Unitatea a fost complet integrată în Garda Națională a Ucrainei și a primit o nouă structură de comandă. Decizia SUA anulează interdicția care fusese introdusă în 2014, din cauza opiniilor extremiste ale unora dintre fondatorii Brigăzii Azov. În urma deciziei, membrii brigăzii vor avea acces la aceleași arme americane ca și armata ucraineană.
• Scandal la Kiev - Şeful agenţiei de reconstrucţie a Ucrainei, Mustafa Naiem, a demisionat luni, cu o zi înainte de o conferinţă internaţională privind reconstrucţia pe termen lung a ţării, spunând că a fost împiedicat să participe după ce a fost sistematic subminat de guvernul ucrainean în a-şi face treaba. Anterior, el trimisese un mesaj ferm mai multor parteneri străini în care critica administraţia ucraineană pentru o serie de greşeli. În scrisoare şi în postarea sa pe Facebook, Naiem a criticat filosofia de guvernare în legătură cu reconstrucţia Ucrainei, ferindu-se în acelaşi timp să-l atace direct pe Zelenski. El şi-a exprimat regretul faţă de lipsa aprobării guvernului pentru plata a 150 de milioane de dolari împrumutaţi de la Banca Europeană de Investiţii pentru proiecte vitale, inclusiv alimentarea cu apă şi protecţia energiei. De asemenea, el a acuzat "întârzieri birocratice inexplicabile". Naiem s-a arătat nemulţumit şi de o "reducere semnificativă a salariilor" la agenţia sa (un expert de rang înalt câştigă acum echivalentul a 320 de euro pe lună), ceea ce a dus la pierderea unui sfert din personal începând din ianuarie. El a spus că picătura care a umplut paharul a fost atunci când i-a fost revocată permisiunea de a călători la Berlin. Conferinţa de două zile privind reconstrucţia Ucrainei, găzduită de cancelarul german Olaf Scholz, începe marţi la Berlin, cu participarea preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski.
• Rețineri la Chișinău - Polițiștii din Republica Moldova au reținut la aeroportul din Chișinău câțiva pasageri sosiți din Rusia. Propagandiștii ruși susțin că persoanele reținute au participat la Forumul Economic Internațional de la Sankt Petersburg, relatează Nexta.

• Exerciții militare în Belarus - A doua fază a exercițiilor militare comune desfășurate de "forțele nucleare non-strategice" ale Rusiei și Belarusului au început în țara condusă de Lukașenko. Ministerul Apărării din Belarus a anunțat că "exercițiile sunt menite să mențină pregătirea personalului și a echipamentului unităților de luptă". Exercițiile anunțate din luna mai au loc la ordinul lui Vladimir Putin, ca reacție la "declarațiile provocatoare" ale Occidentului împotriva Rusiei.

• Piloţii ucraineni, mai aproape de pregătirea în România - Ministerul Apărării a publicat proiectul de ordonanţă de urgenţă privind finanţarea de către România a instruirii personalului ucrainean în cadrul facilităţii de instruire pentru personalul care operează aeronave F-16 din Baza Aeriană-Feteşti. Conform acestuia, se aprobă suportarea de la bugetul de stat, prin bugetul MApN, a cheltuielilor pentru instruirea personalului ucrainean. Cheltuielile vor fi pentru cazare, transport, hrană, combustibil avion, ore de simulator. Nu se precizează, însă, când va începe instruirea şi nici despre câţi piloţi este vorba. România a pus la dispoziţie infrastructura, în timp ce Olanda a trimis aparate F16 şi compania Lockheed Martin a adus instructorii şi tehnicienii.
• Iohannis, la Summit-ul B9 de la Riga - Rusia va continua să reprezinte cel mai mare risc de securitate pentru statele noastre şi pentru securitatea europeană, a afirmat președintele Klaus Iohannis, la Summit-ul B9 care se defășoară la Riga. El a adăugat că trebuie continuată îmbunătăţirea securităţii pe Flancul Estic al NATO, în special în regiunea Mării Negre, pentru că Rusia va reprezenta în continuare cel mai mare risc de securitate.
• Polonia reface o zonă-tampon la frontiera cu Belarus - Guvernul polonez anunţă că redesfăşoară, începând de joi, o zonă-tampon în care este interzis accesul de partea poloneză a frontierei cu Belarusul, cu scopul de a descuraja o intensificare a traficului de migranţi. Obiectivul este ”să îngreuneze trecerea migranţilor ilegali la frontiera polonezo-belrusă şi să creeze condiţii mai bune ale funcţionării grănicerilor, armatei şi poliţiei” desfăşurate la faţa locului, a anunţat premierul Donald Tusk. Polonia a construit în 2022, pe o lungime de peste 186 km a frontierei cu Belarusul, o barieră metalică de 5,5 metri înălţime, pentru a opri migranţii. Varșovia acuză Moscova şi Minskul de orchestrarea unui aflux de migranţi din Africa către Polonia prin Belarus, o ţară care se învecinează cu Uniunea Europeană. Potrivit Poloniei, peste 90% dintre persoanele care încearcă să treacă ilegal această frontieră deţin vize ruseşti.