Ziua 587. Zelenski, pe front. Ucraina vede fundul sacului cu armament. Iohannis cere NATO apărare aeriană

Ziua 587 de război a debutat cu noi atacuri ale rușilor. Ucraina a distrus 29 din cele 31 de drone lansate noaptea trecută de Rusia. 13 drone și o rachetă au fost doborâte deasupra regiunii Dnipropetrovsk. Resturile căzute au deteriorat infrastructura civilă și au provocat un incendiu.

Au fost bombardate și cinci comunități de-a lungul graniței regiunii Sumi și au fost înregistrate 50 de explozii.

În septembrie, Moscova a folosit peste 500 de drone de tip Shahed împotriva Ucrainei - un record, potrivit grupului ucrainean de consultanţă Defense Express.

Între timp, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a fost pe frontul de est, în sectorul localităţilor Kupiansk şi Lîman.

Bloggeri ruși au scris că Ministerul rus al Apărării l-a înlăturat pe generalul Andrei Sichevoi de la comandă pe frontul din Bahmut, din cauza performanțelor sale slabe.

Iar Ucraina a primit primul lot de tancuri Leopard recondiţionate din Polonia.

Și în Rusia ar fi fost atacuri. Guvernatorul regiunii Briansk, Alexander Bogomaz, a declarat că Ucraina a tras cu muniție cu dispersie asupra unui sat rusesc din apropierea frontierei ucrainene, avariind mai multe case.

Iar preşedintele rus Vladimir Putin ar putea anunța, luna viitoare, că va candida la alegerile prezidenţiale din 2024.

UE ia în considerare deblocarea a miliarde de euro pentru Ungaria, care au fost îngheţate din cauza unor probleme legate de statul de drept, în încercarea de a obţine aprobarea Budapestei pentru acordarea de ajutor Ucrainei.

Situația pe front

• Victime în Herson - Guvernatorul din Herson, Oleksandr Prokudin, a anunțat că o persoană a murit și alte 7 au fost rănite în urma unui atac al rușilor asupra satului Antonivka. Cel care a murit era un bărbat în vârstă de 69 de ani, care se afla într-un garaj. Răniții sunt tot civili, cinci femei și doi bărbați, cu vârste cuprinse între 28 și 77 de ani.
• Atac în Dnipropetrovsk - Ucraina a distrus 29 din cele 31 de drone lansate noaptea de Rusia, au anunțat marți forțele aeriene ucrainene. Au fost doborâte 13 drone și o rachetă deasupra regiunii Dnipropetrovsk, noaptea trecută, a scris guvernatorul Serhii Lysak pe Telegram. Resturile de drone căzute au deteriorat infrastructura civilă. În Pavlohrad, situat la 75 km est de capitala regională Dnipro, o dronă și alte resturi au lovit o fabrică, provocând un incendiu.

• 5 comunități din Sumi bombardate - Rusia a bombardat cinci comunități de-a lungul graniței regiunii Sumi, trăgând de 13 ori, a raportat Administrația Militară a regiunii pe Telegram. Au fost înregistrate 50 de explozii.
• Atac respins - Apărătorii ucraineni au respins un atac rusesc de lângă Avdiivka. Din vehiculele blindate rusești au rămas doar fier vechi.

• General rus demis - Bloggeri ruși au scris că Ministerul rus al Apărării l-a înlăturat pe generalul Andrei Sichevoi de la comandă pe frontul din Bahmut din cauza performanțelor sale slabe, anunță Institutul pentru Studiul Războiului.
• Record de drone - În septembrie, Moscova a folosit peste 500 de drone de tip Shahed împotriva Ucrainei - un record, potrivit grupului ucrainean de consultanţă Defense Express. Grupul preconizează o recurgere şi mai mare a Moscovei la aceste aparate ieftine care epuizează apărarea aeriană ucraineană.
• Zelenski, pe front - Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a fost pe frontul de est, în sectorul localităţilor Kupiansk şi Lîman, ţintă a unei ofensive a trupelor ruse. ''Astăzi, facem o vizită la brigăzile noastre care efectuează misiuni de luptă într-un din zonele cele mai fierbinţi, cea de la Kupiansk şi Lîman'', a scris Zelenski pe Telegram, unde a publicat şi un video în care el apare alături de militari în ceea ce pare a fi un adăpost fortificat.
• Militari uciși la băutură - Un militar ucrainean a fost reținut de polițiști fiind suspectat că a omorât doi colegi de armată în noaptea de luni spre marți, după un conflict spontan izbucnit pe fondul consumului de alcool.

Economie, diplomație și ajutoare pentru Ucraina

• Ucraina în UE - Preşedintele Volodimir Zelenski a spus luni seara, în discursul video adresat compatrioţilor, că Ucraina va deveni în mod sigur membră a Uniunii Europene, concluzia fiind formulată după o zi de intense contacte diplomatice, care a marcat o premieră: miniştrii de Externe din UE s-au reunit în afara blocului comunitar, la Kiev. „Ştim cu toţii că este doar o chestiune de timp până când Ucraina va deveni membră a UE. Aşadar, reuniunea a avut loc, de fapt, în UE. În mod obiectiv, ţara noastră este un lider în protejarea fundamentelor pe care se bazează unitatea europeană modernă, care preţuieşte libertatea umană şi egalitatea naţiunilor, preţuieşte dreptul internaţional. Astăzi, am vorbit, în special, despre aderarea deplină a Ucrainei la UE”, a anunţat preşedintele ucrainean.
• Acord pe cereale - Varşovia şi Kievul anunţă o decizie care implică Lituania şi care permite o accelerare a tranzitului cerealelor ucrainene către alte ţări - un prim acord între cele două ţări după anunţarea la jumătatea lui septembrie impunerii unui embargo polonez importurilor din Ucraina. ”Ne-am pus de acord asupra unei chestiuni importante”, a declarat ministrul polonez al Agriculturii, Robert Telus. ”Începând de mâine (miercuri), controalele care trebuiau efectuate la frontiera ucraineano-poloneză privind cereale care tranzitează prin Lituania vor fi efectuate pe teritoriul lituanian, într-un port lituanian. Lituania îşi asumă întreaga responsabilitate a acestor inspecţii”, anunţă el.
• Tancuri Leopard din Polonia - Ucraina a primit primul lot de tancuri Leopard recondiţionate din Polonia, a anunţat un partener industrial polonez. "În timp ce alţii fac declaraţii privind viitorul, noi ne consultăm cu partea ucraineană în acţiunile noastre. Primele tancuri Leopard recondiţionate în mod expres la Bumar-Labędy au fost primite de partea ucraineană", a anunţat Grupul polonez de armament (PGZ) pe X. PGZ este "principalul partener industrial" al forţelor armate poloneze, conduse de Ministerul Apărării, potrivit site-ului grupului. Grupul a confirmat, de asemenea, că lucrează la repararea unui alt lot de tancuri pentru Ucraina.
• Curs de schimb flexibil - Banca centrală a Ucrainei a declarat că va introduce un curs de schimb mai flexibil, începând de marţi, relaxând cursul oficial pentru prima oară de la începutul războiului cu Rusia, într-o mişcare de a stimula economia. Guvernatorul Băncii Centrale, Andri Pisni, a declarat că stabilitatea financiară din Ucraina a urcat la ”un maxim istoric”, permiţând băncii centrale să înceapă să reducă restricţiile din timpul războiului, în încercarea de a ajuta economia şi afacerile.
• Damen dă Olanda în judecată - Constructorul naval Damen Shipyards a dat în judecată guvernul olandez pentru daunele pe care spune că le-a suferit din cauza sancțiunilor europene impuse Rusiei. Damen avea contracte de livrare pentru o serie de nave din portofoliul companiei, care au fost anulate de sancțiuni. Damen avea o filială de inginerie în Rusia, dar a rupt legăturile cu aceasta după invazie. Compania nu a spus care e numărul de contracte pe care le-a avut pentru livrări în Rusia sau cât de mari sunt despăgubirile pe care le pretinde. În aprilie anul trecut, guvernul olandez a anunţat că împiedică 14 iahturi, inclusiv 12 în construcție, să părăsească Țările de Jos din cauza sancțiunilor impuse Rusiei.
• Vin banii Ungariei? - UE ia în considerare deblocarea a miliarde de euro pentru Ungaria, care au fost îngheţate din cauza unor probleme legate de statul de drept, în încercarea de a obţine aprobarea Budapestei pentru acordarea de ajutor Ucrainei, inclusiv pentru începerea negocierilor de aderare a Kievului la blocul european, potrivit unor oficiali de rang înalt citaţi de Reuters.

Ce se mai întâmplă în Rusia

• Atac în Briansk - Ucraina a tras cu muniție cu dispersie asupra unui sat rusesc din apropierea frontierei ucrainene, avariind mai multe case, a declarat guvernatorul regiunii Briansk, Alexander Bogomaz, pe Telegram. Potrivit informațiilor preliminare, nu au existat victime.
• Putin, un nou mandat? - Preşedintele rus Vladimir Putin ar putea anunța, luna viitoare, că va candida la alegerile prezidenţiale din 2024, a relatat marţi cotidianul Kommersant, preluat de Reuters, care notează că acest lucru ar deschide calea pentru rămânerea la putere a lui Putin cel puţin până în 2030. În cadrul unei conferinţe prevăzute să aibă loc în noiembrie, Vladimir Putin ar putea anunţa, potrivit unor oficiali, că urmează să participe la alegerile prezidenţiale din martie. Kremlinul nu a comentat deocamdată aceste informaţii.
• Fără altă mobilizare - Rusia nu are în plan o mobilizare suplimentară de soldați pentru a lupta în Ucraina, în condițiile în care peste 335.000 de persoane s-au înrolat până acum în acest an pentru a lupta în forțele armate sau în unități de voluntari, a declarat ministrul Apărării, Serghei Șoigu.

Alte informații relevante

• Iohannis cere NATO apărare aeriană - Președintele României, Klaus Iohannis, a participat la consultările politice organizate de președintele SUA, Joe Biden, cu lideri internaționali din state membre UE, NATO și G7. Șeful statului a solicitat mai multe echipamente pentru apărarea antiaeriană pe flancul estic al NATO? „În cadrul discuției cu ceilalți liderii, președintele Klaus Iohannis a accentuat că Rusia trebuie să înceteze atacurile asupra porturilor ucrainene de la Dunăre, în imediata proximitate a României, care sunt crime de război, care au drept scop distrugerea depozitelor de cereale și infrastructura critică de aprovizionare, afectând și transportul pe Dunăre. (…) Totodată, președintele Klaus Iohannis a solicitat liderilor prezenți intensificarea eforturilor pentru asigurarea posturii de descurajare și apărare pe Flancul Estic și la Marea Neagră, în mod mai eficient și mai bine calibrat la actuala situație de securitate. Astfel, președintele României a subliniat că, în acest moment, sunt necesare capabilități sporite pentru detectarea și interceptarea dronelor, precum și pentru o apărare aeriană mai puternică, în conformitate cu deciziile de la Summitul de la Vilnius”.
• Fundul sacului pentru Ucraina - Amiralul Rob Bauer, președintele comitetului militar al NATO, a declarat în cadrul Forumului de securitate de la Varșovia că țările occidentale trebuie să crească stocurile militare, pentru că „fundul sacului” deja este vizibil. De asemenea, reprezentantul Marii Britanii la întâlnire, James Heappey, a spus că aprovizionările occidentale „sunt subțiri” și le-a cerut membrilor NATO să respecte prevederea privind alocarea a 2% din PIB-ul lor pentru apărare: „Trebuie să ținem Ucraina în luptă în această seară și mâine și a doua zi și tot așa".
• Pașaportul buclucaș - Ministrul suedez de Externe ar fi lipsit de la summitul de luni, de la Kiev, pentru că și-ar fi uitat pașaportul, au susținut surse diplomatice pentru Sky News. Sursele au menționat că oficialii de la granița dintre Polonia și Ucraina nu l-au lăsat pe Tobias Billstrom să intre în țară. De la reuniunea Consiliului UE au mai lipsit miniștrii din Ungaria, Polonia și Letonia.