Ziua 1229 de război a început cu atacuri ale Rusiei, care a lansat peste 160 de drone și rachete asupra Ucrainei. În ultimele 24 de ore, atacurile au lovit peste 10 regiuni ucrainene, provocând cel puțin 6 morți și 22 de răniți.
De cealaltă parte, Ucraina a atacat din nou adânc în Rusia, vizând baza aeriană Borisoglebsk din regiunea Voronej și o conductă din Vladivostok care alimenta instalații militare ale Flotei Pacificului. Mai multe aeroporturi rusești, inclusiv Șeremetievo (Moscova) și Pulkovo (Sankt Petersburg), au suspendat temporar zborurile.
În timpul ăsta, președintele Zelenski a anunțat un acord major cu o companie americană pentru producerea a sute de mii de drone anual. De asemenea, Ucraina va produce arme în parteneriat cu Danemarca și colaborează activ cu Germania pentru accelerarea livrării de sisteme de apărare antiaeriană.
Iar primarul Kievului, Vitali Kliciko, a cerut Germaniei să livreze rachete Taurus, ca răspuns la „teroarea rusă” care continuă să lovească ținte civile.
O ipoteză care a înfuriat Kremlinul a venit de la secretarul general al NATO, Mark Rutte. El a avertizat că China ar putea încuraja Rusia să atace NATO, pentru a distrage atenția de la un posibil atac asupra Taiwanului.
Ce s-a întâmplat pe front
- Val de atacuri rusești - În cursul ultimelor 24 de ore, atacurile rusești au ucis cel puțin 6 civili și au rănit alți 22, au anunțat autoritățile regionale ucrainene. Rusia a lansat 157 de drone Shahed și 4 rachete S-300 din mai multe baze, inclusiv din Crimeea ocupată. Apărarea antiaeriană ucraineană a doborât 98 de drone, iar alte 19 au dispărut de pe radar. Cele mai grave pierderi au fost în regiunea Harkov, unde au fost bombardate 13 localități, relatează The Kyiv Independent.
- Rusia revendică două localități - Rusia a revendicat cucerirea a două noi localităţi din estul şi nord-estul Ucrainei, continuând avansul pe front, relatează AFP. Potrivit raportului zilnic al Ministerului rus al Apărării, trupele Moscovei au capturat satul Piddubne din regiunea estică Doneţk, o localitate situată la vest de oraşul Kurahove, care a fost cucerit de ruşi în decembrie 2024. În regiunea Harkov (nord-est), armata rusă a revendicat capturarea localităţii Sobolivka, într-o zonă în care poziţiile nu se schimbaseră de luni de zile. Câştigurile teritoriale ruseşti în iunie au fost cele mai importante din noiembrie 2024, potrivit unei analize a AFP a datelor furnizate de Institutul pentru Studiul Războiului (ISW).
Ce s-a întâmplat în Rusia
- Ucraina lovește adânc în teritoriul rus - Ucraina a revendicat mai multe atacuri cu drone adânc pe teritoriul rus, inclusiv asupra bazei aeriene Borisoglebsk din regiunea Voronej, unde au fost distruse bombe ghidate și echipamente militare. În Vladivostok, mai multe explozii au avariat un gazoduct strategic și au distrus o conductă care alimenta instalații militare ale Flotei Pacificului, potrivit unei surse din serviciile de informații ucrainene (HUR). În urma atacului, autoritățile ruse ar fi întrerupt internetul mobil și comunicațiile locale, pentru a limita scurgerea de informații, scrie The Kyiv Independent.
- Aeroporturi blocate și zeci de zboruri anulate - Autoritatea aeriană rusă Rosaviatsia a confirmat anularea sau amânarea a peste 220 de zboruri, în special la aeroporturile Șeremetievo (Moscova), Pulkovo (Sankt Petersburg), Strigino (Nijni Novgorod) și Kaluga. Motivul: temeri de securitate generate de valurile de drone ucrainene care vizează infrastructura din interiorul Rusiei. Campania cu drone a Kievului vizează logistica militară rusă și produce perturbări în aviația civilă în plin sezon turistic.
- Rusia a doborât 120 de drone - Sistemele antiaeriene ruseşti au doborât peste noapte 120 de drone ucrainene, în principal în regiunile de frontieră cu Ucraina, a declarat duminică Ministerul Apărării de la Moscova, fără a raporta pagube, relatează Reuters. Printre dronele interceptate în timpul nopţii, 30 au vizat regiunea vestică Briansk, 29 au fost doborâte în regiunea Kursk şi 17 în Belgorod, toate acestea având graniţă cu Ucraina. Alte 18 drone au fost doborâte în regiunea Oriol, care se învecinează cu Kursk.
- Pierderile Rusiei - Statul Major al Ucrainei estimează că, de la începutul invaziei pe 24 februarie 2022, Rusia a pierdut 1.026.440 de militari (morți, răniți, dispăruți). Numai în ultimele 24 de ore, rușii ar fi pierdut 1.180 de oameni. Tot de la începutul războiului, Rusia ar fi pierdut 10.992 de tancuri, 22.956 vehicule blindate, 29.960 sisteme de artilerie, 43.825 de drone, 421 de avioane, 340 de elicoptere, 28 de nave și un submarin.
- Economia gâfâie - După doi ani în care s-a bazat pe cheltuieli militare masive și exporturi energetice către China, economia Rusiei dă semne clare de declin. Potrivit Wall Street Journal, inflația rămâne ridicată, producția industrială scade, iar consumul intern este în recul. Miniștrii economiei și finanțelor ruși au avertizat că țara se află într-o „furtună perfectă” și riscă o nouă recesiune. Cheltuielile pentru apărare au atins peste 6% din PIB, cel mai mare nivel din perioada post-sovietică, dar acest „zvâc militar” nu mai compensează efectele sancțiunilor occidentale. Rata dobânzii de referință a fost crescută la 21%, afectând investițiile și creditarea. Economia rusă riscă să devină complet dependentă de complexul militar, un model nesustenabil pe termen lung, mai scrie Wall Street Journal.
Alte informații relevante
- Ucraina își dezvoltă producția de arme - Președintele Volodimir Zelenski a anunțat că Ucraina a încheiat parteneriate cu o companie americană de top în domeniul apărării și cu mai mulți aliați europeni pentru a crește semnificativ producția de drone. Potrivit liderului ucrainean, citat de dpa, acordul cu firma americană va permite livrarea a „sute de mii de drone suplimentare” anual, cu o creștere și mai mare în 2026. De asemenea, Ucraina va colabora cu Danemarca pentru a produce armament pe teritoriul acesteia, extinzând astfel lanțul de aprovizionare și producție pentru armata ucraineană.
- Rutte: China ar putea încuraja Rusia să atace NATO - Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a avertizat că China ar putea împinge Rusia să lanseze atacuri asupra teritoriului NATO, ca parte a unei strategii de a distrage atenția Occidentului, în cazul în care Beijingul decide să atace Taiwanul. Într-un interviu pentru The New York Times, Rutte a explicat că o astfel de mișcare ar viza divizarea atenției și resurselor SUA între Europa și Indo-Pacific. „Dacă Xi Jinping ar ataca Taiwanul, ar putea să-i ceară lui Putin să țină ocupată Europa”, a spus Rutte, subliniind că acest scenariu este unul dintre cele mai probabile. El a cerut întărirea descurajării militare a Rusiei și consolidarea cooperării cu aliații din regiunea Indo-Pacific.