Ziua 1075 de război a început cu un bilanț al atacului masiv lansat de Rusia asupra Ucrainei. 40 de rachete, 39 de bombe ghidate şi 739 de drone explozive au fost lansate de Rusia, acesta fiind unul dintre cele mai mari atacuri din ultimele săptămâni. Au lăsat în urmă cel puțin 15 morți, zeci de răniți, dar și infrastructură civilă distrusă. De cealaltă parte, Rusia a zis că ținta atacului a fost infrastructura energetică „care asigură funcţionarea companiilor din complexul militar-industrial al Ucrainei”.
De asemenea, potrivit analiștilor ISW, Rusia ar folosi o nouă abordare pentru a contracara dronele navale ucrainene, care și-au demonstrat eficiența ridicată în Marea Neagră. Mai exact, flota rusă din Marea Neagră a folosit o dronă cu rachete pentru a distruge o dronă navală ucraineană.
Iar Ungaria a anunțat că va fi de acord cu noi sancțiuni ale UE împotriva Rusiei numai după ce va ajunge la un acord cu președintele american Donald Trump. Statele membre ale UE ar trebui să ajungă la un acord cu noua administrație Trump cu privire la semnificația și conținutul unui nou pachet de sancțiuni. „Fără un astfel de acord, guvernul ungar nu vede nicio bază pentru noi decizii privind sancțiunile”, a declarat ministrul ungar pentru afaceri europene, Janos Boka, unul dintre cei mai apropiați colaboratori ai lui Viktor Orban.
Despre pace a vorbit trimisul SUA pentru războiul din Ucraina, fostul general Keith Kellogg. El a spus că „ambele părți vor trebui să accepte concesii” pentru a pune capăt conflictului declanșat de invazia rusă, în urmă cu aproape trei ani. În context, el crede că „singura persoană cu care Putin este cu adevărat dispus să vorbească este președintele Trump” și a anunțat că în perioada următoare „vom avea discuții cu toată lumea și apoi, probabil, în viitorul apropiat, vom găsi o modalitate de a pune capăt acestui conflict”.
Ce se întâmplă pe front
- Atac masiv cu drone și rachete - Rusia a lansat zeci de rachete şi drone asupra Ucrainei, ucigând 15 persoane, a anunţat sâmbătă Kievul, relatează AFP. Pe parcursul zilei de sâmbătă, Rusia a lansat 40 de rachete, 39 de bombe ghidate şi 739 de drone explozive asupra ţării, unul dintre cele mai mari atacuri din ultimele săptămâni, a anunţat seara Statul Major ucrainean. Au fost raportate pagube în Zaporojie, Odesa, Sumî, Harkov, Hmelnîţkîi şi Kiev. În Harkov, o dronă rusă doborâtă a ucis, de asemenea, o femeie şi a rănit patru persoane când a căzut într-o zonă rezidenţială, în timp ce trei poliţişti au murit într-un atac aerian rusesc la Yunakivska, în regiunea Sumî din nord-est. În schimb, Ministerul rus al Apărării a declarat că a lovit infrastructura energetică „care asigură funcţionarea companiilor din complexul militar-industrial al Ucrainei".
- Avans rusesc în est - Trupele ucrainene sunt în mare dificultate în regiunea Doneţk (est), unde armata rusă face progrese constante în ciuda pierderilor umane şi materiale importante. Ministerul rus al Apărării a anunţat capturarea oraşului Krîmske, situat la periferia nord-estică a oraşului strategic Toreţk. Potrivit grupului de analişti ucraineni DeepState, forţele ruse sunt prezente în centrul oraşelor Toreţk şi Chasiv Iar, două oraşe care sunt disputate de luni de zile.
- Rusia atacă altfel dronele navale ucrainene - Analiștii de la Institutul pentru Studiul Războiului scriu, în cea mai recentă analiză a evoluțiilor războiului din Ucraina, despre un atac al Rusiei asupra unei drone navale ucrainene din Marea neagră. În timp ce Ministerul rus al Apărării a anunțat pe 1 februarie că Flota Rusiei din Marea Neagră a folosit o dronă pentru a distruge o dronă navală ucraineană, blogerii de război ruși susțin că ar fi vorba despre o dronă Kronshtadt Orion, care transportă rachete. Analiștii ISW remarcă acest incident ca fiind o posibilă nouă abordare a armatei ruse, în încercarea de a contracara dronele navale ucrainene, care acționează extrem de eficient în Marea Neagră.
Ce se mai întâmplă în Rusia
- Moscova, acuzată că își ucide propriii civili - În regiunea rusă Kursk, statul major al armatei ucrainene a acuzat Moscova că a efectuat un atac „deliberat" cu „o bombă aeriană ghidată" împotriva unui internat din oraşul Sudja unde, în momentul atacului, zeci de persoane se pregăteau să fie evacuate. „În cursul operaţiunilor de îndepărtare a dărâmăturilor, 84 de civili au fost salvaţi şi li s-a acordat ajutor medical, starea lor de sănătate este satisfăcătoare, patru sunt în stare gravă şi patru persoane au decedat", a transmis Statul Major General pe Telegram. „Există dovezi irefutabile (...) că lovitura a fost efectuată de avioane tactice ruseşti”, a declarat forţele aeriene ucrainene. "Au distrus clădirea chiar dacă erau zeci de civili", a criticat și Volodimir Zelenski pe X, împărtăşind un videoclip cu o clădire grav avariată, precum şi cu un bărbat rănit întins pe jos.
- Rusia zice că de vină e Ucraina - În schimb, Ministerul rus al Apărării a acuzat că „Forţele armate ucrainene au comis o nouă crimă de război prin lansarea unei rachete ţintite împotriva unui internat din oraşul Sudja". Sursa citată susține că tirul a venit din oraşul ucrainean Sumî. Ucraina a lansat o ofensivă surpriză în august 2024 în regiunea Kursk, preluând controlul asupra a zeci de sate şi oraşe mici, inclusiv asupra Soudja, unde locuiau aproximativ 6.000 de persoane înainte de lupte. Mii de civili ruşi au fost prinşi în luptele din această regiune de frontieră.
- Un proiectil care viza Ucraina a căzut în Rusia - În noaptea de vineri spre sâmbătă, în cadrul atacului masiv cu rachete și drone asupra infrastructurii civile ucrainene, Ministerul rus al Apărării a informat că au fost folosite „arme de mare precizie” cu rază lungă de acțiune. Numai că, un proiectil care viza Ucraina a căzut în Rusia Centrală, în regiunea Lipețk, districtul Yeletsky, potrivit guvernului regional, citat de The Moscow Times. Nu au existat victime, dar au fost înregistrate întreruperi de curent în mai multe localități și au fost reclamate probleme de comunicații.
Alte informații relevante
- Pentru pace, concesii de ambele părți - Trimisul SUA pentru războiul din Ucraina, fostul general Keith Kellogg, este de părere că „ambele părți vor trebui să accepte concesii” pentru a pune capăt conflictului declanșat de invazia rusă, relatează AFP. „Ambele părți vor trebui să accepte concesii. Așa funcționează negocierile și cred că ambele părți vor face concesii. Nu se poate merge decât într-o singură direcție”, a declarat Kellogg, duminică, pentru Fox News. „Este în interesul nostru, atât aici, în Statele Unite, cât și la nivel internațional, să ne asigurăm că punem capăt” conflictului care durează de aproape trei ani. El crede că „singura persoană cu care Putin este cu adevărat dispus să vorbească este președintele Trump” și a anunțat că „Vom avea discuții cu toată lumea și apoi, probabil, în viitorul apropiat, vom găsi o modalitate de a pune capăt acestui conflict”. Președintele rus Vladimir Putin a declarat luna trecută că este pregătit pentru discuții cu Ucraina, dar nu și cu Volodimir Zelenski, pe care l-a numit „ilegitim”.
- Ungaria condiționează sancțiunile UE - Ungaria va fi de acord cu noi sancțiuni ale UE împotriva Rusiei numai după ce va ajunge la un acord cu președintele american Donald Trump. UE ar trebui să fie foarte atentă atunci când adoptă noi măsuri punitive împotriva Rusiei, afirmă ministrul ungar pentru afaceri europene, Janos Boka, într-o declarație pentru Welt am Sonntag. Statele membre ale UE ar trebui să ajungă la un acord cu noua administrație Trump cu privire la semnificația și conținutul unui nou pachet de sancțiuni. „Fără un astfel de acord, guvernul ungar nu vede nicio bază pentru noi decizii privind sancțiunile”, a explicat Boka, unul dintre cei mai apropiați colaboratori ai premierului ungar Viktor Orban.
- R. Moldova a aprobat importurile de gaze și energie - Comisia pentru Situaţii Excepţionale (CSE), condusă de prim-ministrul Dorin Recean, a aprobat achiziţionarea de gaze naturale pentru malul stâng al Nistrului şi de energie electrică pentru malul drept, în baza unui grant de 30 de milioane de euro oferit de Uniunea Europeană. Decizia vine după ce autorităţile de la Chişinău au primit date detaliate privind consumatorii protejaţi din regiunea transnistreană, relatează newsmaker.md. 20 de milioane de euro vor fi utilizate pentru achiziţia de gaze naturale destinate consumatorilor din stânga Nistrului, cu livrări programate până la 10 februarie, iar 10 milioane de euro vor fi folosite pentru cumpărarea de energie electrică necesară malului drept al Nistrului. SA Energocom, compania responsabilă de achiziţiile de energie ale Republicii Moldova, va procura gaze de pe platforme de tranzacţionare din Uniunea Europeană şi Ucraina, la preţuri de piaţă. Și energia electrică va fi achiziţionată tot de pe platforme europene şi ucrainene.
- Întâlniri la nivel înalt Rusia - India - Președintele Dumei de Stat a Rusiei (camera inferioară a parlamentului - n.r.), Viaceslav Volodin, a declarat duminica aceasta că pleacă în India pentru o serie de discuții 'importante', informează Reuters. „Vom fi la New Delhi până la căderea nopții, mâine sunt planificate întâlniri și negocieri importante. India este un partener strategic. Avem relații de încredere de lungă durată și cooperare reciproc avantajoasă cu aceasta. Este necesar să se dezvolte contacte în toate domeniile”, a declarat Volodin, un aliat apropiat al președintelui rus Vladimir Putin.