Ziua 1027 de război a început cu un atac cu drone al Rusiei asupra Ucrainei. Apărarea aeriană a distrus cele mai multe ținte, iar altele au dispărut de pe radar.
Forțele ucrainene au scos trupele ruse dintr-un sat din regiunea Harkov. În schimb, rușii s-au apropiat de mai multe localități din regiunea Donețk, au anunțat analiștii militari ucraineni.
Tot astăzi s-a aflat că mai multe drone lansate de Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) au lovit în urmă cu câteva zile un depozit de muniție al trupelor ruse regiunea Donețk.
Papa Francisc a reluat apelurile de pace în războiul dintre Rusia și Ucraina, descriindu-le pe cele două națiuni ca fiind „frați”. Suveranul Pontif a lansat și un apel către liderii politici globali, cerând un armistițiu înainte de Crăciun.
În schimb, Vladimir Putin a acuzat luni Occidentul că împinge Rusia către „liniile sale roşii”, o situaţie pe care a precizat public că nu o va tolera, afirmând că Moscova este nevoită să răspundă. Totodată, el a stabilit șapte sarcini pentru apărarea Rusiei.
La rândul său, Zelenski cere rezultate în Kursk, pentru ca Ucraina să aibă un avantaj pe plan diplomatic. Deocamdată, Serviciul de informaţii al armatei ucrainene (GUR) susţine că cel puţin 30 de soldaţi din Coreea de Nord au fost răniţi sau ucişi sâmbătă şi duminică în regiunea rusă.
În schimb, președintele Slovaciei, Peter Pellegrini, a subliniat importanța începerii imediate a negocierilor de pace, dar a spus că e nevoie de realism, iar pacea în Ucraina ar putea fi realizată doar prin acceptarea de către Kiev a unor pierderi teritoriale parțiale.
Iar guvernul norvegian va oferi aproape 250 de milioane de dolari pentru a consolida marina militară ucraineană şi a o ajuta să combată forţele navale ruse din Marea Neagră.
Deocamdată, în Marea Neagră se profilează unul dintre cele mai mari dezastre ecologice care au afectat regiunea în ultimii ani. Cele două petroliere ruseşti din care s-au scurs hidrocarburi în Strâmtoarea Kerci după ce au suferit avarii grave în timpul unei furtuni puternice, duminică, transportau peste 9.000 de tone de produse petroliere. Încă nu se cunoaște cantitatea de combustibil care s-a scurs.
Situația pe front
- Atac cu drone - Rusia a lansat noaptea trecută 49 de drone, iar apărarea aeriană ucraineană a doborât 27 în regiunile Cernigău, Sumî, Cerkasî, Hmelnîțkîi, Harkov și Dnipropetrovsk. Alte 19 drone au dispărut de pe radar în urma măsurilor de bruiaj, însă trei încă se aflau dimineață deasupra Ucrainei, au anunțat Forțele Aeriene.
- Ucrainenii au eliberat un sat - Forțele ucrainene au scos trupele ruse din satul Kolisnîkivka, din regiunea Harkov, anunță grupul ucrainean de analiză militară DeepState. În schimb, rușii au avansat în mai multe raioane din regiunea Donețk, apropiindu-se de localitățile Zelenivka, Storojeve, Dacenske, Ceasiv Yar și Novîi Komar, menționează sursa citată de Ukrainska Pravda.
- Depozit de muniție distrus - Dronele lansate de Serviciul de Securitate al Ucrianei (SBU) au lovit în urmă cu câteva zile un depozit rusesc de muniție din satul Markine, localitate ocupată de trupele Moscovei din regiunea Donețk, relatează luni Kyiv Independent. "Erau mii de cartușe de muniție pentru vehicule blindate de transport de trupe, tancuri, rachete ghidate antitanc, mine, grenade și milioane de cartușe de muniție de diferite calibre", a spus o sursă din SBU. Publicația ucraineană a difuzat și o înregistrare video care prezintă o serie de explozii la orizont, precizând că nu a putut verifica informațiile.
- Coreeni morţi - Serviciul de informaţii al armatei ucrainene (GUR) susţine că „cel puţin 30 de soldaţi” din Coreea de Nord, care luptă alături de armata rusă, au fost răniţi sau ucişi sâmbătă şi duminică în regiunea rusă Kursk, parţial ocupată de forţele Kievului. Potrivit GUR, nord-coreenii erau angajaţi în lupte la periferia satelor Plehovo, Vorojba şi Martinovka din regiunea rusă Kursk, ocupată parţial de forţele ucrainene din august.
Ce se mai întâmplă în Rusia
- Putin acuză iar Occidentul - Vladimir Putin a acuzat luni Occidentul că împinge Rusia către „liniile sale roşii”, o situaţie pe care a precizat public că nu o va tolera, şi a declarat că Moscova este nevoită să răspundă, relatează Reuters şi AFP. El a mai spus că acest an a fost crucial pentru atingerea obiectivelor în Ucraina, Rusia cucerind 189 de localităţi, iar acum, forţele sale au iniţiativa pe „întreaga linie a frontului”. Putin a făcut aceste declaraţii la o reuniune a oficialilor din domeniul apărării. "Sub pretextul ameninţării mitice ruseşti, pur şi simplu îşi sperie populaţia că vom ataca pe cineva, deoarece tactica este foarte simplă: ne aduc la linia roşie, de la care nu ne mai putem retrage, începem să răspundem, iar apoi îşi sperie populaţia - pe vremuri, era ameninţarea sovietică, acum ameninţarea rusă. Între timp, ţările NATO însele îşi măresc cheltuielile militare. Grupurile tactice de atac ale alianţei sunt formate şi reunite în apropierea graniţelor Rusiei”, a susținut Putin.
- Oreșnik intră în producția de serie - Putin a anunţat că se va trece la producţia de serie a noii rachete cu rază medie de acţiune Oreşnik, pe care Moscova a testat-o de curând executând un atac în Ucraina ca răspuns la loviturile cu arme occidentale asupra regiunilor ruseşti. Totodată,Putin a trasat șapte sarcini prioritare pentru apărarea Rusiei:
- Dezvoltarea forţelor nucleare strategice
- Producţie în serie pentru Oreşnik
- Profesionalizarea armatei
- Reparaţii mai rapide şi retehnologizare
- Comunicaţii mai bune
- Dezvoltarea dronelor
- Extinderea cooperării militare cu aliații și partenerii
- Flux "nesfârșit" de voluntari - Potrivit lui Putin, anul acesta circa 430.000 de ruşi au semnat contracte cu armata, faţă de aproximativ 300.000 anul trecut, un factor despre care a subliniat că are o importanţă uriaşă în efortul de război al armatei ruse. "Acest flux de voluntari nu se încheie. Şi datorită acestuia (…) vedem un punct de cotitură pe linia frontului (…), trupele ruse au iniţiativa pe toată linia de contact" şi au cucerit anul acesta 189 de localităţi, a remarcat preşedintele rus în discursul susţinut în faţa ofiţerilor armatei ruse.
Alte informații relevante
- Papa cere pace între "frați" - Papa Francisc a reluat duminică apelurile de pace în războiul dintre Rusia și Ucraina, descriindu-le pe cele două națiuni ca fiind „frați”, în timpul unei rugăciuni, în insula franceză Corsica. „Sunt frați, veri. Să se ajungă la o înțelegere. Războiul este mereu o înfrângere. Pace în întreaga lume”, a declarat Suveranul Pontif, citat de Kyiv Independent. Kremlinul a justificat invazia prin narative false, prezentând Rusia și Ucraina ca fiind un singur popor și invocând imagini biblice pentru a compara relația lor cu cea dintre Cain și Abel. Papa Francisc a lansat și un apel către liderii politici globali, cerând un armistițiu înainte de Crăciun.
- Zelenski vrea rezultate în Kursk pentru negocieri - Volodimir Zelenski a spus, duminică seara, în discursul său adresat națiunii, că este nevoie de succese în regiunea rusă Kursk pentru ca Ucraina să obțină rezultate bune pe plan diplomatic. "Aș dori să-mi exprima în mod special recunoștința pentru războinicii noștri din regiunea Kursk - avem nevoie de forță acolo pentru a obține rezultatele potrivite pentru Ucraina și ucraineni în diplomație", a spus liderul de la Kiev.
- Prețul păcii - Președintele Slovaciei, Peter Pellegrini, a declarat duminică, într-un interviu acordat televiziunii publice STVR, că pacea în Ucraina ar putea fi realizată doar prin acceptarea unor pierderi teritoriale parțiale, scrie Kyiv Independent. El a subliniat importanța începerii imediate a negocierilor de pace. „Când vine vorba despre pace, cred că trebuie să păstrăm realismul. Astăzi, probabil nicio persoană rațională din Europa nu crede că pacea poate fi obținută fără unele pierderi teritoriale pentru Ucraina”, a afirmat Pellegrini. Pellegrini, aliat al premierului slovac Robert Fico, s-a opus inclusiv aderării imediate a Ucrainei la NATO, considerând că un astfel de pas nu este realist în timpul unui conflict activ.
- Reconstrucție la Irpin - Autorităţile ucrainene au refăcut cea mai mare parte dintre clădirile din oraşul Irpin, distruse în urma atacurilor terestre şi aeriene din lunile martie şi aprilie 2022. Sutele de apartamente şi case care au fost afectate de invazia trupelor ruseşti la începutul războiului au fost reconstruite în baza unui proiect finanţat de Guvernul de la Kiev, relatează Agerpres. Ucraina a alocat în 2024 aproximativ 5,5 miliarde de dolari pentru reconstrucţia ţării, afectată de peste 1.000 de zile de război. Cea mai mare parte din fonduri este alocată pentru refacerea locuinţelor, infrastructurii rutiere şi a celei energetice. Banca Mondială a estimat la peste 500 de miliarde de dolari costurile de reconstrucţie a Ucrainei.
- Dezastru ecologic în Marea Neagră - Cele două petroliere ruseşti din care s-au scurs hidrocarburi în Strâmtoarea Kerci după ce au suferit avarii grave în timpul unei furtuni puternice, duminică, transportau 9.200 de tone de produse petroliere, relatează TASS. Cantitatea de combustibil care s-a scurs este în curs de determinare. Agenţia rusă a precizat că Volgoneft 212 transporta 4.900 de tone de păcură la momentul respectiv, iar Volgoneft 239 - 4.300 de tone. Deversarea are potenţialul de a fi unul dintre cele mai mari dezastre ecologice care au afectat regiunea în ultimii ani. Duminică, un membru al echipajului a murit după ce nava Volgoneft 212 s-a rupt în două, având prova scufundată. Ministerul rus pentru Situaţii de Urgenţă a declarat luni că toţi cei 14 membri ai echipajului de pe Volgoneft 239 au fost salvaţi. Nava a eşuat la 80 de metri de ţărm, în apropierea portului Taman.
- Ajutor norvegian pentru marina ucraineană - Guvernul norvegian a anunţat luni că va furniza 2,7 miliarde de coroane (242 milioane de dolari) pentru a consolida marina militară ucraineană şi a o ajuta să descurajeze forţele navale ruse din Marea Neagră, transmite Reuters. O mare parte din aceste fonduri vor fi destinate inovaţiei în cadrul Coaliţiei pentru capacităţi maritime, lansată anul trecut de Norvegia şi Regatul Unit pentru a face forţele navale ucrainene mai compatibile cu aliaţii occidentali. Sprijinul include donaţii ale forţelor armate norvegiene şi echipament militar ce va fi achiziţionat de la companii producătoare de armament. Finanţarea va fi utilizată şi pentru operaţiuni de deminare şi pentru antrenarea soldaţilor ucraineni.