Parlamentul Ungariei a adoptat luni un amendament constituțional controversat care vizează direct comunitatea LGBTQ și extinde posibilitățile de retragere temporară a cetățeniei pentru cetățenii cu dublă naționalitate.
Măsura a fost aprobată cu 140 de voturi pentru și 21 împotrivă, în ciuda protestelor prelungite și a unei întreruperi în plen înainte de vot, potrivit The Guardian.
Noua modificare constituțională sprijină o lege adoptată pe 18 martie care interzice parada anuală Pride din Budapesta, restricționând astfel libertatea de întrunire.
Decizia a provocat un val de nemulțumire în rândul societății civile și al organizațiilor pentru drepturile omului.
O prevedere a amendamentului stipulează că „drepturile copiilor la o dezvoltare fizică, mentală și morală adecvată” au prioritate față de toate celelalte drepturi fundamentale, cu excepția dreptului la viață. Criticii susțin că formularea vagă permite restricționarea evenimentelor sau inițiativelor LGBTQ sub pretextul protecției minorilor.
Doar "bărbat și femeie"
Amendamentul stabilește, de asemenea, că identitatea de gen este limitată la sexul biologic – masculin sau feminin – și introduce posibilitatea suspendării cetățeniei pentru o perioadă de până la 10 ani în cazul cetățenilor cu dublă cetățenie în afara Spațiului Economic European, dacă aceștia sunt considerați o amenințare la adresa securității naționale.
Potrivit agenției Associated Press, această măsură ar putea viza persoane precum George Soros, filantrop de origine maghiară și țintă frecventă a discursurilor guvernamentale.
Cum justifică Orbán măsurile
Guvernul condus de Viktor Orbán justifică noile măsuri prin necesitatea protejării suveranității naționale față de presupuse influențe externe. În ultimele luni, autoritățile de la Budapesta au intensificat presiunile asupra organizațiilor neguvernamentale, presei independente și activiștilor, pe care Orbán i-a acuzat în mod repetat că primesc finanțări străine și ar încerca să destabilizeze guvernul.
Într-un discurs susținut în luna martie, premierul maghiar a folosit un limbaj extrem de dur, comparând criticii regimului cu insecte și promițând „eliminarea armatei din umbră” formate din „politicieni, judecători, jurnaliști, ONG-uri false și activiști finanțați din afara țării”.
În paralel, autoritățile au extins utilizarea tehnologiei de recunoaștere facială, până acum limitată la investigații penale și cazuri de persoane dispărute. Potrivit lui Ádám Remport, avocat al Uniunii Maghiare pentru Libertăți Civile (HCLU), noile reguli permit utilizarea acestui tip de supraveghere la scară largă, inclusiv pentru monitorizarea protestelor.
„Una dintre cele mai mari probleme este caracterul invaziv al acestei tehnologii. Aplicarea supravegherii de masă asupra mulțimilor descurajează participarea la manifestații și afectează direct libertatea de întrunire”, a declarat Remport pentru AP.
Organizațiile pentru drepturile omului și opoziția politică au criticat dur noul amendament, considerându-l o amenințare gravă la adresa democrației și a drepturilor fundamentale în Ungaria.