Este nevoie de o apărare mai avansată a NATO pe Flancul Estic, iar numărul trupelor trimise să fie mult mai mare, a spus preşedintele Poloniei, Andrzej Duda, la finalul summitului București 9, care a avut loc vineri la Palatul Cotroceni. La summit s-a mai discutat despre importanța strategică a Mării Negre, efectele economice ale războiului din Ucraina și sprijinul care va fi acordat în continuare ucrainenilor.
Şefii de state din Formatul Bucureşti 9 – Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia şi Ungaria – s-au reunit vineri, la Palatul Cotroceni. La reuniune a participat online şi secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg.
La finalul reuniunii, preşedintele Klaus Iohannis şi omologul polonez, Andrzej Duda, iniţiatorii acestui format, au susținut o scurtă declarație de presă.
”Dorim ca Grupurile de Luptă să fie ridicate la nivel de Brigadă, în Flancul Estic, astfel încât numărul trupelor trimise să fie mult mai mare (…) Asta înseamnă peste 3.000 de militari, este semnificativ mai mare şi vizibil, având în vedere ce avem astăzi. Sperăm să vedem o prezenţă americană sporită”, a spus preşedintele Poloniei.
El a mai spus că în acest moment se întâmplă multe în politica internaţională şi este datoria ”întregii lumi libere” să se asigure că Ucraina nu doar că se poate apăra în fața atacului Rusiei, dar poate reveni în frontierele sale recunoscute internaţional.
”Se întâmplă multe în politica internaţională, trebuie accentuat acest lucru, în ceea ce priveşte securitatea Ucrainei. Ucraina se apără pe sine însăşi cu mare vitejie împotriva agresiunii ruse, este o agresiune nejustificată împotriva unui stat suveran care nu a făcut nimic care să justifice asta. Singura justificare este că Rusia vrea să-şi realizeze ambiţiile imperiale, vrea să preia controlul asupra Ucrainei, să o ocupe şi să-şi extindă sfera de influenţă asupra acesteia”, a spus preşedintele polonez.
El a adăugat că la summitul de la București s-a discutat despre cum pot fi ajutată în continuare Ucraina.
”Ucrainenii îşi varsă sângele şi am discutat la Bucureşti cum putem să-i ajutăm (…) Este interesul nu numai al Ucrainei (…) ci şi interesul nostru, al poporului polonez, al întregului Flanc estic, al UE şi al întregii lumi libere să ne asigurăm că Ucraina se poate întoarce în frontierele sale recunoscute internaţional”, a mai spus președintele Duda, potrivit News.ro.
Și președintele Klaus Iohannis a spus că este necesar ca Alianţa să fie capabilă să apere fiecare centimetru din teritoriul său, iar regiunea Mării Negre are o importanţă strategică pentru securitatea NATO.
”Astăzi, ne-am concentrat pe ceea ce trebuie să facem pentru a asigura şi livra în mod concret securitate pentru cetăţenii noştri, într-o realitate fundamental schimbată”, a spus președintele Klaus Iohannis.
El a mai spus că obiectivul este o prezență NATO consolidată pe Flancul Estic, în special la Marea Neagră.
”Este necesar ca Alianţa să fie capabilă să apere fiecare centimetru din teritoriul său, din teritoriul aliat. Rezultatul pe care îl urmărim este o prezenţă NATO consolidată pe Flancul Estic, unitară şi robustă, în special la Marea Neagră, cea mai expusă ameninţărilor Rusiei”, a spus preşedintele Iohannis.
Klaus Iohannis a mai declarat că ”regiunea Mării Negre are o importanţă strategică pentru securitatea NATO, iar viitoarele măsuri de descurajare trebuie să analizeze cu prioritate nevoile de securitate ale zonei”.
Un alt subiect al summit-ului l-au reprezentat consecinţele şi pe plan economic ale războiului, accentul fiind pus pe sprijinul care trebuie acordat în continuare Ucrainei.
Declarația comună de la finalul Summitului B9
La finalul Summit-ului, a fost adoptată o declaraţie comună, în 11 puncte, care reflectă poziţia statelor.
În declarația comună, șefii de stat condamnă ferm agresiunea neprovocată şi nejustificată a Rusiei împotriva Ucrainei, solicită Rusiei să îşi retragă forţele de pe teritoriul ucrainean şi susţin, în continuare, necesitatea consolidării, "în mod semnificativ", a posturii NATO de descurajare şi apărare.
"Ne-am întâlnit astăzi, într-un moment de deteriorare fără precedent a mediului de securitate, cauzată de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, cea mai gravă ameninţare din ultimele decenii la adresa securităţii euroatlantice. Războiul Rusiei împotriva Ucrainei a zdruncinat pacea în Europa şi cauzează suferinţă umană şi distrugeri enorme", se arată în declaraţia comună.
"Solicităm Rusiei să îşi modifice comportamentul agresiv, să îşi retragă forţele de pe teritoriul recunoscut internaţional al Ucrainei, să asigure răspunderea pentru atrocităţile şi crimele de război comise, să revină la un comportament de respectare a dreptului internaţional. NATO trebuie să tragă concluziile necesare în ceea ce priveşte relaţia sa cu Rusia", se mai precizează în declaraţie.
De asemenea, a fost reiterat "angajamentul de nestrămutat faţă de independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială ale Ucrainei în cadrul graniţelor sale recunoscute internaţional, faţă de Preşedintele, de Parlamentul şi Guvernul său alese în mod democratic, faţă de poporul ucrainean, în lupta sa curajoasă pentru apărarea căminelor, a ţării şi a dreptului suveran al Ucrainei de a alege propriile aranjamente de securitate şi politică externă, fără interferenţe externe".
Şefii de stat mai menţionează, în declaraţie, că "NATO a demonstrat că angajamentul său pentru Articolul 5 al Tratatului de la Washington este de neclintit şi că unitatea, solidaritatea şi coeziunea rămân valori aliate fundamentale", ca răspuns la agresiunea Rusiei.
Şefii de stat menţionează şi că au stabilit să fie pregătiţi pentru a gestiona toate celelalte tipuri de provocări la adresa securităţii, inclusiv cele hibride, cibernetice şi cele vizând dezinformarea", şi să îşi consolideze rezilienţa.
Declarația integrală a participanților la Summitul B9 de la București, din 10 iunie 2022.