Republica Moldova găzduieşte joi un eveniment fără precedent în istoria sa: aproape 50 de lideri din Europa se reunesc în aici pentru al doilea summit al Comunităţii Politice Europene, un for de discuţii creat anul trecut după invazia Rusiei în Ucraina vecină. Este un semn de susţinere pentru fosta republică sovietică şi pentru Ucraina vecină, în timp ce Kievul se pregăteşte să lanseze o contraofensivă împotriva forţelor ruseşti de ocupaţie. Cu atât mai mult, acest summit care se desfăşoară într-o regiune pe care Moscova obişnuia să o considere în sfera sa de influenţă este un deget simbolic vârât în ochii lui Vladimir Putin, un semn al angajamentului colectiv al Europei de a-şi da mâna în faţa agresivităţii ruse, scrie POLITICO.
Reuniunea celor 27 de state membre ale UE şi a altor 20 de ţări europene la un castel din inima ţinutului viticol moldovenesc va aborda o serie de chestiuni strategice şi va lansa o nouă misiune de parteneriat al UE în această ţară. Însă accentul va fi pus pe o demonstraţie simbolică de unitate, care are loc chiar la uşa Ucrainei. De altfel, nu este exclus ca însuşi preşedintele Volodimir Zelenski să-şi facă apariţia în mijlocul partenerilor europeni, o posibilitate încă neconfirmată din motive de securitate. Se ştie însă că Volodimir Zelenski se afla miercuri seară la Odesa, la doar 200 de kilometri depărtare.
"Dacă staţi la Moscova şi vedeţi 47 de ţări din imediata sau apropiata voastră vecinătate întâlnindu-se, fiind împreună, atunci acesta este un mesaj important", a declarat, potrivit Reuters, un oficial UE înainte de summitul care are loc la 40 km sud-est de capitala Chişinău, la Castel Mimi.
O ţară de 2,5 milioane de locuitori, situată între Ucraina şi România, membră NATO, Moldova a primit mai mulţi refugiaţi ucraineni pe cap de locuitor decât orice altă ţară, chiar în momentul în care preţurile la alimente şi energie creşteau vertiginos ca urmare a conflictului. Guvernul de la Chişinău a acuzat Moscova că încearcă să destabilizeze această ţară, majoritar românofonă, folosindu-se de influenţa sa asupra mişcării separatiste din Transnistria, majoritar rusofonă, menţionează Reuters.
În cadrul summitului - a doua reuniune a Comunităţii Politice Europene, creată la iniţiativa preşedintelui francez Emmanuel Macron - se vor discuta probleme diverse, de la securitatea cibernetică la migraţie şi securitate energetică. De asemenea, va fi o oportunitate de a discuta tensiunile de pe continent, de la Azerbaidjan şi Armenia la recentele confruntări din nordul Kosovo.
Programul Summitului cuprinde o sesiune plenară, cu participarea tuturor delegaţiilor, şi grupuri de lucru, care vor avea loc în paralel şi în cadrul cărora se vor dezbate teme care vizează securitatea, energia şi conectivitatea. Preşedintele României, Klaus Iohannis, va susţine o intervenţie în cadrul sesiunii plenare şi va participa la grupul de lucru privind securitatea.
OBIECTIVELE MOLDOVEI
Moldova, ca şi Ucraina, a depus anul trecut cererea de aderare la Uniunea Europeană la scurt timp după invazia rusă, iar Chişinăul intenţionează să se folosească de acest summit pentru a-şi prezenta reformele şi pentru a-i convinge pe liderii UE să deschidă cât mai curând posibil negocierile de aderare.
"Pentru noi, prezenţa a 50 de lideri în Republica Moldova este o piatră de hotar, este cel mai mare eveniment de politică externă pe care l-a găzduit vreodată Moldova", a declarat Olga Roşca, consilierul pe probleme de politică externă al preşedintei Maia Sandu.
"Este modul nostru de a ne ancora viitorul în Europa şi în UE. Este modul nostru de a accelera procesul de aderare la UE", a afirmat Olga Roşca, citată de Reuters. Obiectivul Republicii Moldova, a adăugat ea, este ca o decizie să fie luată la Consiliului European din decembrie, astfel încât negocierile de aderare să poată demara la începutul anului 2024.
Unii se tem că aşteptările diferite ale ţărilor participante şi amploarea summitului - pentru care Franţa a oferit sprijin logistic şi de securitate - vor fi un obstacol în calea obţinerii unor victorii politice concrete. Diversitatea politică şi rivalităţile tradiţionale dintre unii dintre participanţi, de la Armenia şi Azerbaidjan la Grecia şi Turcia, ar putea, de asemenea, să complice lucrurile.
RISCURI DE SECURITATE
Există, într-adevăr, şi riscuri majore. La propriu şi la figurat. Cel de-al doilea summit al Comunităţi Politice Europene are loc în "curtea din spate" a Rusiei, o regiune pe care Putin o consideră parte a sferei de influenţă a Moscovei. Acest lucru face ca intrarea şi ieşirea câtorva zeci de lideri mondiali să nu fie o sarcină uşoară, scrie POLITICO. Moldova şi-a închis spaţiul aerian pe durata summitului, iar avioanele de supraveghere ale NATO vor fi în alertă, ţinând cont de ameninţarea constantă a incursiunilor ruseşti. Accesul la aeroportul principal a fost restricţionat - o reacţie preventivă după nenumăratele alerte false cu bombă care au avut loc acolo de la începutul războiului. Majoritatea liderilor nu vor rămâne peste noapte, preferând să îşi reducă vizita la minimum.
Sub conducerea preşedintei prooccidentale Maia Sandu, Republica Moldova a încercat să se îndrepte spre aderarea la UE. Dar se luptă, de asemenea, cu ameninţări multiple din partea Rusiei, nu numai în regiunea separatistă Transnistria, ci şi printr-un baraj constant de atacuri asupra democraţiei, aprovizionării cu energie şi comunicaţiilor. Maia Sandu a declarat chiar că Moldova a dejucat recent o tentativă de lovitură de stat susţinută de Rusia. Acest lucru face ca locul de desfăşurare a summitului să fie "un semnal că Moldova contează", a declarat pentru POLITICO ministrul moldovean de externe, Nicu Popescu, înainte de summit. Arată "că întregul continent este alături de Moldova şi Ucraina în această perioadă dificilă din istoria europeană", a adăugat el.
Summitul de o zi de joi este cel mai mare eveniment internaţional găzduit vreodată de Moldova, care şi-a declarat independenţa faţă de Uniunea Sovietică în 1991. Potrivit Anastasiei Pociumban, cercetător la Consiliul German pentru Relaţii Externe, summitul reprezintă "o provocare, dar şi o mare oportunitate de a pune în valoare Moldova. Este un mare efort pentru administraţie, deoarece guvernul se confruntă cu atât de multe probleme şi crize în acelaşi timp", a declarat Pociumban.
MĂSURI EXCEPŢIONALE PENTRU SUMMIT
În plus faţă de restricţiile aviatice, ţara îi închide practic pe locuitorii din apropierea Castelului Mimi, o cramă aleasă strategic pentru a găzdui summitul. Localnicilor li s-a cerut să aibă permise speciale pentru a-şi părăsi casele în timpul prezenţei liderilor, iar moldovenii au primit zi liberă.
De asemenea, jurnaliştilor li se permite să se deplaseze la Castelul Mimi doar cu două trenuri special închiriate, care pleacă la ora 6.00 şi 6.30 de la gara centrală din Chişinău.
"Este o ilustrare a ceea ce moldovenii trebuie să înfrunte în fiecare zi, trăind sub presiunea zilnică a ruşilor", a declarat Anne Genetet, deputat francez din partea partidului Renaşterea al preşedintelui francez Emmanuel Macron, unul dintre primii susţinători ai CPE. "Dificultăţile ilustrează de ce este atât de important să îi ajutăm", a spus Genetet.
Amploarea summitului în sine este, de asemenea, mai mică decât cea a reuniunii inaugurale a Comunităţii Politice Europene de la Praga de anul trecut. Acest lucru se datorează în parte motivelor de securitate şi în parte este rezultatul limitării resurselor. Unele delegaţii sunt nevoite să sosească cu avioane mai mici decât de obicei, din cauza capacităţii limitate a aeroportului Chişinău.
AJUTOR ESENŢIAL DIN PARTEA FRANŢEI
În spatele scenei, capitalele occidentale şi UE au oferit consiliere Republicii Moldova cu privire la orice, de la securitatea comunicaţiilor până la măsurile anticorupţie, potrivit lui Popescu şi oficialilor francezi. Franţa a trimis mai multe delegaţii în Moldova pentru a ajuta la pregătiri, a precizat Palatul Elysée.
Cu toate acestea, mulţi dintre cei implicaţi în pregătirile pentru summit au minimalizat riscurile de securitate implicate de organizarea reuniunii. "Există un (nivel) natural de alertă şi o monitorizare a securităţii, ca la orice summit, dar cu o atenţie deosebită având în vedere regiunea în care are loc", a declarat un oficial de la Elysée într-un briefing cu presa. "Am făcut ceea ce a fost necesar pentru a-i ajuta pe moldoveni să asigure securitatea summitului", a spus oficialul.
De asemenea, minsitrul Nicu Popescu a remarcat că "atacurile hibride s-au intensificat în ultimul an şi jumătate", dar a insistat asupra faptului că Moldova "este obişnuită să reziste la acest tip de presiuni de mulţi ani". Pentru summit, a adăugat el, "am colaborat îndeaproape cu partenerii noştri pentru a asigura un spectru complet de securitate pentru toţi liderii care se vor afla pe teritoriul nostru. Suntem foarte încrezători că summitul va avea loc într-o atmosferă calmă şi sigură".
UN SUMMIT CE POATE SCHIMBA MENTALITĂŢILE
Dificultăţile logistice implicate în organizarea summitului sunt, într-un fel, o metaforă pentru obstacolele pe care le-a întâmpinat Moldova pe drumul său către o posibilă aderare la UE, notează POLITICO.
După ani întregi de eforturi pe calea aderării la UE, în iunie anul trecut, Moldovei i s-a acordat în mod oficial statutul de candidat la aderare, alături de Ucraina. Şeful diplomaţiei UE, Josep Borrell, a reafirmat miercuri aspiraţiile ţării, vorbind la inaugurarea unei noi misiuni civile a UE la Chişinău. UE şi Moldova sunt pe aceeaşi lungime de undă, a insistat el.
Cu toate acestea, persistă îngrijorări cu privire la capacitatea Republicii Moldova de a deveni membră a UE - nu în ultimul rând, este vorba de nevoia sa de a reforma sistemul judiciar şi instituţiile statului şi de a lupta împotriva corupţiei, priorităţi pentru preşedinta Maia Sandu de când a fost aleasă mai întâi ca prim-ministru în 2019 şi apoi ca preşedinte în anul următor.
Deşi Moldova doreşte ca negocierile de aderare să înceapă până la sfârşitul anului, acest termen ar putea fi nerealist pentru unele ţări. Dar unii cred că summitul de joi ar putea schimba mentalităţile. Pentru mulţi dintre liderii oaspeţi va fi pentru prima dată când vor vizita Moldova.
"Summitul ar putea să ne deschidă ochii", a declarat Vadim Pistrinciuc, fost membru al parlamentului moldovean şi fost ministru. "Până la urmă, modul în care Moldova - şi, desigur, Ucraina în special - a rezistat provocărilor din ultimul an a fost revelator. Mulţi oameni erau foarte pesimişti atunci când Rusia a invadat Ucraina", arată Pistrinciuc.
CASTEL MIMI, GAZDA LIDERILOR EUROPENI
Liderii europeni vor purta toate discuţiile sensibile la Castel Mimi, Monumentul istoric din satul Bulboaca, raionul Anenii Noi, se regăseşte în topul celor mai frumoase 15 vinării din lume, iar interesul sporit din partea turiştilor a contribuit la includerea acestei crame în topul Wine Travel Award cu titlul de „carte de vizită a Moldovei”.
Pentru summit s-au făcut o serie de reamenajări, instruiri ale personalului, precum şi perfecţionarea abilităţilor bucătarilor şi somelierilor. A fost acordată o atenţie sporită decorului şi amenajărilor care să pună în valoarea eleganţa Castelului Mimi, povestind astfel oaspeţilor despre simbioza dintre tradiţie şi modernitate care se regăseşte în Moldova.
O comisie specială formată din experţi în vinuri din Uniunea Europeană şi Republica Moldova a fost desemnată să selecteze cele mai renumite vinuri de la Castel Mimi. Acestea includ vinuri celebre din gama Governor, precum şi faimosul Roşu de Bulboaca. De asemenea, au fost incluse şi vinuri din linia clasică, cum ar fi Sânzienele, pentru a oferi oaspeţilor o experienţă diversă şi autentică.
SĂRMĂLUŢE ÎN FORMĂ DE CROISSANT
Organizatorii au precizat că meniul care va fi servit oaspeţilor europeni a fost testat de critici culinari profesionişti.
"Cu o experienţă vastă de muncă şi implicare în evenimente internaţionale din ţări precum Danemarca şi România, cheful Alex Petricean a făcut echipă cu Vadim Surachii, bucătarul şef de la Castel Mimi – un cunoscător desăvârşit al tradiţiilor culinare locale. Inspiraţia lor au transmis-o şi zecilor de colegi, alături de care muncesc cot la cot pentru a-i servi pe oaspeţi cu bucate delicioase", se arată într-o declaraţie a organizatorilor, citată de NewsMaker.
Vadim Surachii, bucătar şef la Castel Mimi, a declarat că "meniul a fost elaborat acum o lună şi jumătate".
"În procesul elaborării am avut degustări, am schimbat, am adăugat, în funcţie de persoane şi preferinţele fiecăruia. (…) Este ceva nou pentru noi şi pentru colegii din România, lucrăm ca două popoare care au acelaşi grai", a menţionat bucătarul şef.
Alex Petricean, chef din România, a spus că prin meniul abordat se va încerca ca oaspeţilor să li se povestească "despre ce se întâmplă în Republica Moldova şi România, din punct de vedere gustativ, pentru că suntem fraţi şi avem atât de multe obiceiuri în comun".
"De exemplu, ca să dăm mai multă valoare sărmăluţei, o vom face în forma unui croissant. Pe partea de garnitură vom avea morcov şi ţelină, care vor avea forma Coloanei infinitului a lui Constantin Brâncuşi. Este un preparat pe care în fiecare an încercăm să-l gătim în momentul comemorării lui Brâncuşi şi ne-am gândit că va fi un moment frumos să-l expunem în faţa unor oameni atât de importanţi", a declarat Petricean.