Cancelarul german Friedrich Merz și președintele francez Emmanuel Macron s-au întâlnit miercuri la Berlin, la Villa Borsig, pentru o cină de lucru. Discuțiile s-au concentrat pe tarifele impuse de SUA și pe sprijinul pentru Ucraina, cu o agendă încărcată care reflectă importanța relației bilaterale.
„Desigur, întrebarea despre modul în care vom reacţiona la ameninţarea tarifelor din 1 august este un punct central, la fel şi situaţia securităţii în Ucraina”, a declarat Thorsten Frei, șeful de cabinet al lui Merz.
Sprijin reciproc și teme comune
Merz și Macron au încercat să consolideze frontul comun în chestiuni de politică externă, economie și migrație. Amândoi susțin o agendă pro-business, doresc reducerea reglementărilor și converg în sprijinul energiei nucleare.
„Nu este o dezbatere care are loc în lumina reflectoarelor mass-media”, a spus un oficial de la Elysee, referindu-se la posibila implicare a Franței în descurajarea nucleară europeană.
De asemenea, s-a evidențiat o convergență în privința reducerii solicitărilor de azil în Europa.
Divergențe vechi în domenii strategice
Cu toate acestea, dezacordurile majore rămân. Germania presează pentru acorduri comerciale rapide cu SUA, în timp ce Franța vrea condiții mai dure.
Un proiect esențial, avionul de vânătoare FCAS, este afectat de conflicte privind controlul programului, în special între Germania și Airbus.
De asemenea, Franța s-a opus inițiativei sprijinite de SUA privind furnizarea de armament Ucrainei, preferând producția europeană.
„Există două probleme majore pe care Germania şi Franţa trebuie să le rezolve pentru a putea înregistra progrese reale”, a spus Roland Theis, parlamentar german.
Relații externe vs. calcule electorale
Un compromis real presupune concesii interne, spun analiștii.
„Cancelarul şi preşedintele se află într-o dilemă. Ei trebuie să facă sacrificii în politica internă pentru a înregistra progrese în politica externă”, a explicat Jacob Ross de la Consiliul German pentru Relaţii Externe.
În Germania, Merz e criticat de extrema dreaptă (AfD) pentru că prioritizează politica externă. În Franța, Rassemblement National domină sondajele cu 36%.
Fereastra de oportunitate se îngustează. Macron nu va mai putea candida în 2027, iar campania electorală franceză ar putea paraliza orice colaborare reală.
„Pur şi simplu, timpul presează”, avertizează Ross. „Mai au doar un an în care pot colabora într-un mod rezonabil. După aceea, germanii pot uita de sprijinul unui guvern francez funcţional.”