Declarațiile premierului landului NRW, Armin Laschet, referitoare la români nu sunt o noutate. Dar asociațiile românilor din Germania solicită acum revizuirea atitudinii oficiale și generale față de comunitate.
DW a realizat un interviu cu Laura Breiller-Popescu, preşedintele Uniunii Româno-Germane din Baden-Württemberg RDVBW e.V. și purtător de cuvânt al Rețelei de sud din landurile Bavaria și Baden-Württemberg.
Care este poziția asociației pe care o reprezentanți faţă de discriminările recente ale românilor din Germania?
Reţeaua de sud din landurile Bavaria şi Baden-Württemberg, o reţea activă de ajutorare a românilor fondată de asociaţiile IntegRO Mittelfranken e.V. Nürnberg, Uniunea Româno-Germană din Baden-Württemberg RDVBW e.V. şi SGRIM e.V. din München, a luat o poziţie clară faţă de ultimele declaraţii publice care îi vizau pe concetăţenii noştri.
Suntem consternaţi şi profund dezamăgiți de faptul că românii sunt aduşi în centrul atenţiei negative. Întotdeauna există un ţap ispăşitor, există cineva care este de vină.
Nu înţelegem, însă, şi acest lucru ne revoltă nu doar pe noi, membrii reţelei, ci pe întreaga comunitate civilă şi asociativă românească din Germania, de ce şi de această dată românii sunt de vină.
Afirmaţii nefondate ca cea din 2014, după deschiderea graniţelor cu România, când a existat o frică şi o repulsie colectivă la adresa românilor care vin în Germania "doar ca să ceară ajutor social", şi ca recenta afirmaţie (a premierului landului Renania de Nord-Vestfalia - NRW - Armin Laschet, n.red.) conform căreia românii au adus coronavirusul din România la Gütersloh, nu fac decât să ştirbească imaginea destul de fragilă a comunităţii româneşti.
Reţeaua de sud şi-a propus să ia atitudine şi să semnaleze nu doar acest caz, ci şi cele care vor mai fi şi totodată să combată permanent prejudecățile, stereotipizările și denigrările aduse românilor.
Este timpul să arătăm Germaniei aportul real pe care îl aducem acestei țări noi, cei care trăim, muncim și ne creștem copiii aici.
Trebuie să sensibilizăm întreaga comunitate, să mergem înainte cu exemple pozitive și să învățăm să arătăm spre medici, ingineri, muncitori harnici români care contribuie la bunăstarea Germaniei și să îi aducem pe aceștia în "gura presei".
Cu ce probleme se pot adresa românii asociației dvs.?
Cele trei asociații membre ale Rețelei de Sud, SGRIM e.V. din München, IntegRO Mittelfranken e.V. din Nürnberg și RDVBW e.V. din Karlsruhe, se adresează tuturor românilor care lucrează și trăiesc în Germania.
Începând de la problemele legate de dreptul muncii, probleme sociale, ajutor de integrare, până la activități culturale – încercăm să intervenim și să ajutăm în strânsă colaborare cu Consulatele, instituțiile germane private și de stat, și să fim puntea de legătură necesară unei vieți normale într-o țară străină.
Ce nu a funcționat până acum și ce s-ar putea îmbunătăți în relația dintre Germania și România?
Relația dintre Germania și România a fost și este o relație bazată pe prietenie și acceptanță reciprocă. Respectul unei nații față de cealaltă este însă unilateral.
Acesta este și motivul din cauza căruia sunt posibile și acceptate afirmații ca cele recente la adresa românilor.
Atitudinea autorităților române de a își apăra conaționalii în mod public este deseori absentă sau târzie și acest lucru îi face pe mulți dintre români să se simtă singuri, fără apărare într-o țară străină.
Aici trebuie lucrat, în primul rând, și acesta este unul din punctele de acțiune ale Rețelei de Sud.
Lobby pentru români, sensibilizarea autorităților germane pentru problemele lor, întărirea autorităților române în poziționarea fermă și corectă față de cetățenii romani.
Există demersuri ale ambasadei în acest sens, dar din punctul nostru de vedere prea stinghere, prea încete și deocamdată fără efect.
Prezentarea corectă a comunității românești prin comunicate de presă, evenimente, luări de poziții, implicare activă și continuă în fiecare oraș vor ajuta la îmbunătățirea modului de percepție al românilor în Germania.
Și, sperăm noi, va îndrepta spatele românilor, atât de gârbovit de grijile de acasă, dar și de cele de aici.
Alina Kühnel
Citește și:
Salariul minim din Germania va creşte la 10,45 euro/oră până în 2022