Liderul rus Vladimir Putin a avertizat duminică Statele Unite că, dacă Washingtonul va desfăşura rachete cu rază lungă de acţiune în Germania, atunci Rusia va staţiona rachete similare la distanţa de lovire a Occidentului şi, în plus, va relua producţia de arme nucleare cu rază medie de acţiune.
Declarația lui Putin vine după ce SUA au anunțat, pe 10 iulie, că vor începe să desfăşoare rachete cu rază lungă de acţiune în Germania din 2026, pregătindu-se pentru o desfăşurare pe termen mai lung, care va include SM-6, rachete de croazieră Tomahawk şi arme hipersonice în curs de dezvoltare.
Într-un discurs adresat duminică marinarilor din Rusia, China, Algeria şi India, pentru a marca Ziua Marinei Ruse în fosta capitală imperială Sankt Petersburg, Vladimir Putin a avertizat Statele Unite că riscă să declanşeze o nouă criză a rachetelor în stilul Războiului Rece prin această mişcare, relatează Reuters şi AFP.
„Timpul de zbor către ţinte de pe teritoriul nostru al unor astfel de rachete, care în viitor ar putea fi echipate cu focoase nucleare, va fi de aproximativ 10 minute", a arătat Putin.
„Vom lua măsuri în oglindă pentru desfăşurare, luând în considerare acţiunile Statelor Unite, ale sateliţilor săi din Europa şi din alte regiuni ale lumii", a mai spus liderul de la Kremlin.
Putin a repetat și un avertisment anterior: Rusia ar putea relua producţia de rachete cu rază intermediară şi mai scurtă de acţiune, capacitate nuclear, şi apoi să analizeze unde să le desfăşoare, după ce SUA au adus rachete similare în Europa şi Asia.
„Dacă vor pune în aplicare astfel de planuri, ne vom considera eliberaţi de moratoriul unilateral adoptat anterior privind desfăşurarea capacităţilor de atac cu rază medie şi scurtă de acţiune", a declarat liderul rus, în discursul rostit la parada navală de la Sankt Petersburg.
Acest tip de armă, cu o rază de acţiune de 500 până la 5.500 km, a făcut cândva obiectul unui tratat de limitare între Washington şi Moscova, Tratatul privind forţele nucleare cu rază intermediară (INF), semnat în timpul URSS.
Rusia şi Statele Unite s-au retras din acest tratat în 2019, fiecare acuzând cealaltă parte că nu-i mai respectă prevederile. Cu toate acestea, Moscova a anunţat că nu va relua producţia acestui tip de rachete, dacă Washingtonul nu va desfăşura astfel de arme în străinătate.
Războiul Rece reînvie
În iulie, Statele Unite şi Germania şi-au anunţat intenţia de a „începe desfăşurări episodice de capacităţi de foc cu rază lungă de acţiune" în Germania, în 2026, referindu-se la rachetele SM-6, rachetele Tomahawk şi arme hipersonice în curs de dezvoltare.
Putin a declarat că Statele Unite alimentează tensiunile şi au transferat sisteme de rachete Typhon în Danemarca şi Filipine şi a comparat planurile americane cu decizia NATO de a desfăşura lansatoare Pershing II în Europa de Vest în 1979.
„Această situaţie aminteşte de evenimentele din Războiul Rece legate de desfăşurarea rachetelor americane Pershing cu rază medie de acţiune în Europa", a punctat Putin.
Rachetele Pershing II, concepute pentru a lansa un focos nuclear cu randament variabil, au fost desfăşurate în Germania de Vest în 1983. În 1983, liderul sovietic Iuri Andropov, vizibil slăbit, şi KGB au interpretat o serie de mişcări ale SUA. Conducerea sovietică, inclusiv secretarul general Iuri Andropov, se temea că desfăşurările rachetelor Pershing II făceau parte dintr-un plan elaborat condus de SUA pentru a contracara URSS.
Putin, care şi-a trimis armata în Ucraina în 2022, prezintă războiul său ca parte a unei lupte istorice cu Occidentul, despre care spune că a umilit Rusia după căderea Uniunii Sovietice în 1991 prin invadarea a ceea ce el consideră că era sfera de influenţă a Moscovei.
Ucraina şi Occidentul spun în schimb că Putin este angajat într-o acaparare de teritorii în stil imperial. De altfel, în discursul său de duminică, Putin a invocat în mai multe rânduri numele idolului său, ţarul Petru cel Mare, şi realizările acestuia.
Aliaţii Ucrainei au promis să învingă Rusia, care controlează în prezent aproximativ 18% din Ucraina, inclusiv Crimeea şi părţi din patru regiuni din estul Ucrainei. Rusia susţine că aceste teritorii, care au făcut cândva parte din imperiul rus, fac acum din nou parte din Rusia şi că nu vor mai fi niciodată retrocedate.
Diplomaţii ruşi şi americani susţin că relaţiile lor diplomatice sunt mai proaste chiar şi decât în timpul crizei rachetelor cubaneze din 1962. Atât Moscova, cât şi Washingtonul au îndemnat la dezescaladare, dar ambele ţări au făcut paşi contrari, spre escaladare.