Preşedintele finlandez Sauli Niinisto a semnat, joi, legea privind aderarea ţării sale la NATO.
Legislaţia care încorporează tratatul fondator al NATO a fost adoptată de parlamentul de la Helsinki la 1 martie cu o largă majoritate.
Sauli Niinisto anunţase după acel vot că doreşte să promulge legea înaintea alegerilor parlamentare din ţara sa, prevăzute pentru 2 aprilie.
Imediat Administraţia de la Moscova a condamnat decizia Finlandei de a deveni membră NATO, avertizând că este o acţiune „dezechilibrată” care va amplifica tensiunile în Europa.
"În privinţa deciziei Finlandei de a adera la NATO, poate fi considerată cu greu echilibrată. Este o decizie dezechilibrată şi contraproductivă, luată sub influenţa unei campanii antiruse fără precedent. Înţelegem că în spatele acestei campanii politice se află Statele Unite ale Americii şi un număr de aliaţi", a declarat Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a MAE rus, citată de agenţia RIA Novosti.
Maria Zaharova a atras atenţia că admiterea Finlandei în NATO va amplifica tensiunile militare şi politice în Europa.
Finlanda şi Suedia vor în NATO
În urma începerii invaziei ruse în Ucraina în februarie anul trecut, Suedia şi Finlanda - ce are o frontieră terestră cu Rusia cu o lungime de 1.340 de kilometri - au prezentat o candidatură comună pentru a deveni membre ale Alianţei Nord-Atlantice, abandonând deceniile de nealiniere militară.
Amândouă încă aşteaptă ca Turcia şi Ungaria să ratifice cererea lor de aderare la NATO. Toate celelalte 28 de ţări membre ale organizaţiei au aprobat deja intrarea în Alianţă, transmite Reuters.
Ungaria intenţionează să ratifice aderarea Finlandei la 27 martie, în timp ce Turcia a anunţat că o va aproba în curând.
La scurt timp după summit-ul de la Madrid din 28-30 iunie 2022, Suedia şi Finlanda au ajuns la un acord cu Ankara. Cele două ţări nordice şi-au exprimat sprijinul pentru Turcia în combaterea ameninţărilor la adresa securităţii sale naţionale şi au promis că vor facilita expulzarea suspecţilor urmăriţi de autorităţile turce.
Ulterior, Turcia le-a prezentat celor două ţări nordice cereri de extrădare pentru 33 de persoane, majoritatea considerate ''terorişti'' de către Ankara.
Extrădările militanţilor kurzi sau ale personalităţilor ostile regimului turc refugiate în Suedia constituie aspectul cel mai delicat al cererilor formulate de Turcia.
Decizia Suediei de a autoriza în luna ianuarie o manifestaţie în faţa ambasadei Turciei la Stockholm, în cursul căreia a fost ars un exemplar din Coran, a cauzat o reacţie dură din partea Ankarei, care practic a suspendat ratificarea aderării celor două ţări la NATO.