Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), Corina Corbu, a transmis, joi, un mesaj către reprezentanţii celorlalte puteri ale statului în care acuză că autorităţile judiciare sunt frecvent făcute ”vinovatul de serviciu”.
Şefa ICCJ face apel la ”echilibru, moderaţie şi, mai ales, sinceritate în discursul public” şi cere autorităţilor şi societăţii un dialog real pentru remedierea tuturor problemelor din sistemul judiciar.
”Subliniam într-un mesaj anterior tendinţa celorlalte puteri ale statului de a trata justiţia ca pe o ramură a puterii de stat de rang secundar, una care trebuie 'pusă la locul ei' şi care este uşor de transformat în ţintă a dezaprobării publice.
La câteva luni de la acest moment, constat o înrăutăţire a acestei stări de fapt pe fondul unei apetenţe nedisimulate a numeroşi reprezentanţi ai Statului Român, în special din cadrul puterii legislative, de a transforma autorităţile judiciare, dar şi Curtea Constituţională, fie în 'vinovatul de serviciu', cu unicul rezultat al mascării şi perpetuării unor disfuncţii sistemice în ceea ce priveşte protejarea unor drepturi fundamentale ale cetăţenilor români, fie în 'inamicul public', care trebuie înfrânt pentru a putea fi revalorizată imaginea publică a altor ramuri ale puterii de stat, cum este cazul, în aceste zile, cu mesajele publice transmise din partea reprezentanţilor puterii legislative”, arată Corina Corbu, în mesaj.
”Prezentarea triumfalistă și populistă a unor subiecte nu ţine loc de rezultate concrete”
Aceasta a transmis celorlalte puteri ale statului ”o invitaţie publică la cooperare loială şi, mai ales, la sinceritate, ca prim pas indispensabil al acesteia, iar societăţii, o invitaţie la echilibru în discursul public şi la deschidere către argumentele tuturor părţilor implicate”.
”Prezentarea triumfalistă şi, să-mi fie îngăduită aprecierea personală, populistă a unor subiecte de interes public nu ţine loc de rezultate concrete în ceea ce priveşte corectarea unor disfuncţii din societatea românească. Este îngrijorătoare, spre exemplu, lipsa oricărei dezbateri serioase privind lipsurile sistemului nostru de răspuns la violența domestică sau, în general, la violenţa bazată pe gen, rasă ori orientare sexuală.
În locul unei abordări integrate, care să conducă la schimbarea unor mentalităţi adânc înrădăcinate în societate, în locul cooperării între toate puterile statului şi cu organizaţiile societăţii civile pentru crearea unui sistem imediat de răspuns în special în ceea ce priveşte violenţa îndreptată împotriva femeilor şi a copiilor, în condiţiile ignorării totale a formelor insidioase de violenţă, precum aceea economică sau cea spirituală, nu vom găsi niciodată căile de rezolvare a acestor probleme, ci doar de cosmetizare a lor.
Şi aceasta este cea mai sigură cale pentru ca tragedii precum aceea a fetei de 17 ani incendiate, sau a tinerei de 18 ani ucise în Vişeul de Sus, care au şocat pe bună dreptate o naţiune, să se întâmple din nou şi din nou”, afirmă şefa ÎCCJ.
Potrivit acesteia, ”modificări legislative intempestive, adoptate pe un fond emoţional, şi care de multe ori nu trec testul de neconstituţionalitate (...), introducerea unor posibile elemente de discriminare în legislaţia penală, demiterile sau acţiunile disciplinare, deşi desigur justificate când există indicii ale unor responsabilităţi de natură personală, nu vor face ca femeile şi copiii României să fie mai protejaţi, cât timp nu sunt dublate de reforme reale”.
”Încercările de diminuare a independenţei judecătorilor, vizibile și astăzi”
Corina Corbu mai susţine că ”încercările de diminuare a garanţiilor de independenţă ale judecătorilor, mai vizibile astăzi, în forma lor economică, dar nu numai, se repetă cu regularitate şi sunt prilejuri de coagulare a forţelor politice, în ciuda mult proclamatului principiu al cooperării loiale între puterile statului”.
”În pofida prevederilor constituţionale şi a jurisprudenţei constante a Curţii Constituţionale, aceste tentative continuă şi în aceste zile. În schimb, lipseşte cu desăvârşire o dezbatere realistă, cu prezenţa tuturor părţilor implicate, a modalităţilor de corectare a inechităţilor din sistemul de pensii de serviciu, care le-a făcut de altfel atât de impopulare.
În acelaşi timp, lipsesc cu desăvârşire datele concrete şi aplicate care să permită publicului să-şi formuleze o apreciere corectă cu privire la costurile şi beneficiile pe care le presupun astfel de inițiative legislative, ceea ce a condus la crearea şi întreţinerea voită în societatea românească a unui curent de opinie negativ, căruia i se uneori un nivel apropiat de ură, împotriva judecătorilor şi procurorilor, inclusiv cu privire la judecătorii Curţii Constituţionale”, mai transmite şefa ICCJ.
Șefa ÎCCJ vrea date concrete
Aceasta cere prezentarea de date concrete.
”Solicit în mod public iniţiatorilor unor astfel de modificări legislative să prezinte public proporţia pe care o reprezintă pensiile foştilor magistraţi din totalul pensiilor de serviciu şi pensiilor speciale (reamintesc că pensiile judecătorilor şi procurorilor nu sunt pensii speciale, însă există şi această categorie) care vor rămâne în plată, precum şi ponderea în PIB a economiilor concrete ce se presupune că vor fi realizate la bugetul statului prin afectarea gravă a garanţiilor financiare privind independenţa judecătorilor.
Cred că toţi cetăţenii români sunt îndreptăţiţi să deţină aceste date înainte de a-şi face propria evaluare şi să poată aprecia singuri dacă nu cumva prin aceste modificări se are în vedere tocmai afectarea substanţei unor drepturi cu impact direct asupra independenţei sistemului judiciar”, mai afirmă şefa ICCJ.
Judecătorii și procurorii, considerați vinovați în aproape fiecare scandal public
Potrivit acesteia, ”judecătorii şi procurorii sunt consideraţi vinovaţi în aproape fiecare scandal public”.
”Implicarea unui magistrat în orice tip de eveniment cu impact negativ îi scuteşte în mod aproape automat pe cei direct responsabili în corectarea unor disfuncţionalităţi evidente (fie ele de ordin legislativ, administrativ, organizatoric etc.) de orice fel de acţiune concretă în afară de a acuza sistemul judiciar şi de a solicita tragerea la răspundere a magistraţilor implicaţi, de multe ori fără a li se putea imputa vreo responsabilitate individuală concretă.
Instituţii de drept sunt modificate peste noapte şi în mod incoerent, cu ignorarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, a dispoziţiilor Convenţiei Europene a Drepturilor Omului sau a normelor de drept UE, fără nicio evaluare a impactului acestor modificări asupra calităţii unui serviciu public – justiţia, care rămâne (sau este menţinut) fragil şi cu o capacitate de adaptabilitate redusă, mai ales din punct de vedere administrativ şi logistic.
Atacurile îndreptate împotriva statutului judecătorilor şi procurorilor, recunoscut prin toate documentele internaţionale ca garanţie esenţială a independenţei justiţiei, primesc justificări populiste şi sunt proclamate public ca prilej de reparare a imaginii celorlalte ramuri a puterii de stat.
În strânsă legătură cu realităţile sistemului judiciar, deciziile jurisdicţiei constituţionale sunt intens criticate, ceea ce uneori conduce la adevărate atacuri mediatice împotriva judecătorilor”, se mai arată în mesaj.
”În acest context, adresez celorlalte puteri ale statului invitaţia de a contribui împreună, în mod real, la refacerea imaginii şi la clădirea prestigiului instituţional, prin modul în care vom reuşi să performăm în slujba cetăţeanului român şi printr-o cooperare loială în interesul acestuia, fără perturbarea echilibrului constituţional”, încheie şefa ICCJ mesajul.