Parlamentul European a adoptat, miercuri, o vastă reformă a politicii europene a migraţiei – care înăspreşte controalele la sosirea la frontiere şi implementează un sistem de solidaritate între state. Acordul este istoric pentru că vorbim despre o reformă care se negociază din 2015.
Mulţi au salutat votul, însă Ungaria şi Polonia se opun categoric.
PE a adoptat prin vot (366 voturi pentru, 229 împotrivă și 26 abțineri) zece texte care alcătuiesc ”Pactul Migraţiei şi Azilului”, într-o sesiune plenară, la Bruxelles.
La un moment dat, protestatarii au perturbat votul, scandând „Acest pact ucide, votează Nu” și aruncând avioane de hârtie.
Acum urmează ca pachetul legislativ să fie aprobat şi de Consiliul European şi publicat în Jurnalul Oficial al UE, însă noile regulamente se vor aplica abia din 2026, potrivit DW.
Reacţii împărţite
Cancelarul german Olaf Scholz a lăudat un „pas istoric, indispensabil”, iar Roberta Metsola, președintele Parlamentului European, a declarat că acordul atinge „un echilibru între solidaritate și responsabilitate”.
Manfred Weber, preşedintele PPE, cel mai mare grup din Parlament, a salutat, de asemenea, rezultatul. "Ne vom asigura că prevederile pactului sunt implementate în mod corespunzător. Statele, şi nu traficanţii, sunt cele care vor decide cine intră în UE", a spus el.
Însă Ungaria a promis că nu va primi migranți ilegali „indiferent de orice pact de migrație”.
Ministrul de Externe, Peter Szijjarto, a descris miercuri reforma politicii europene de azil drept o "undă verde pentru migraţia ilegală" şi a dat asigurări că Ungaria îşi va menţine barierele fizice şi legale la frontierele sale, pentru a descuraja migranţii să pătrundă.
Şi premierul polonez Donald Tusk a respins ca „inacceptabil” mecanismul de primire a unor solicitanți de azil sau de plată într-un fond UE, în caz de refuz.
"Vom găsi modalităţi astfel încât, chiar dacă pactul privind migraţia intră în vigoare într-o formă neschimbată în linii generale, să protejăm Polonia în faţa mecanismului de relocare", a promis Tusk. Premierul polonez a apreciat că statele UE ar trebui mai degrabă să se concentreze pe mecanisme de protejare a propriilor graniţe, nu pe mecanisme de a redistribui migranţii între ele.
Deși mulți europarlamentari au salutat rezultatul, alții au remarcat că acordul nu e „perfect”. „Este un compromis cu care putem lucra”, a spus europarlamentarul sloven Matjaz Nemec, în timp ce belgianca Hilde Vautmans a declarat că legislația „nu este perfectă”, dar că totuşi a votat-o.
Anul trecut, aproximativ 380.000 de persoane au trecut ilegal frontierele UE - cel mai mare număr din 2016, scrie BBC.
Colectare de date biometrice
Această vastă reformă înăspreşte controalele la sosirea la frontierele UE şi introduce un sistem de solidaritate între statele membre.
Parlamentul European precizează că imigranții care ajung ilegal în UE vor fi supuși în termen de 7 zile unor controale de identitate, sănătate și securitate.
Vor fi colectate date biometrice pentru orice migrant peste 6 ani, care vor fi înregistrate în baza de date comună EURODAC.
Cererile de azil vor trebui analizate în maximum 12 săptămâni. În caz de respingere, solicitanții de azil ar trebui să fie returnați forțat în țara lor de origine.
Minorii vor beneficia de un tratament special, iar țările UE sunt obligate să introducă mecanisme independente de monitorizare pentru a se asigura că drepturile lor sunt respectate.
Dai bani sau primeşti migranţi
Ţările UE unde intră imigranții sunt responsabile acum pentru gestionarea lor, ceea ce a pus o presiune mare pe statele din sudul UE, precum Italia, Grecia și Malta. Conform noilor reguli, principiul va fi menținut, dar un “mecanism obligatoriu de solidaritate” va obliga alte state membre să își asume o parte a sarcinii.
Celelalte state membre trebuie să contribuie prin preluarea solicitanţilor de azil (transferuri) sau printr-o contribuţie - financiară sau materială - în beneficiul ţării aflate sub presiunea migraţiei.
Aceasta este o modalitate de a încerca să fie depăşită opoziţia Ungariei şi Poloniei faţă de orice cotă de refugiaţi - chiar dacă aceste două ţări rămân ostile reformei.
Se preconizează că cel puțin 30.000 de imigranți pe an vor intra în acest sistem de relocare.
O compensație anuală de 600 de milioane de euro va fi stabilită pentru statele care preferă să ofere asistență financiară în loc să găzduiască migranți.
Centre speciale pentru migranţii problematici
Solicitanții de azil care provin din țări ale căror cereri sunt în general respinse, precum Tunisia, Maroc și Bangladesh, vor fi plasați în centre de detenție, în apropierea frontierelor externe ale UE, pentru a fi deportați mai rapid.
Aceste centre, plasate în aeroporturi sau porturi, vor putea găzdui până la 30 de mii de persoane, iar UE se așteaptă ca ele să gestioneze până la 120.000 de imigranţi pe an.
161 de organizaţii pentru drepturile omului, inclusiv Human Rights Watch, Amnesty International, Comitetul Internaţional de Salvare sau Oxfam, le-au cerut deputaţilor europeni să respingă Pactul, exprimându-şi îngrijorarea cu privire la "detenţia familiilor cu copii" şi "incriminarea" migranţilor.