Este un truism al istoriei diplomatice că, dacă o țară sau o alianță urmează să ajungă la un compromis pentru pace cu un adversar, trebuie mai întâi să se simtă suficient de sigură.
De aici, sugestia diplomatului american Thomas Graham că, pentru a gestiona această perioadă critică, „obiectivul pe termen lung al SUA ar trebui să fie reînvierea unui sistem de securitate bazat pe cooperarea cu Rusia, dar, poate în mod paradoxal, calea către acesta trece printr-un efort pe termen scurt de a asigura Europa împotriva Rusiei”, scrie Artin DerSimonian, cercetător în cadrul programului Eurasia la Institutul Quincy, într-un editorial pentru Politico.
Într-adevăr, ultimii doi ani de război din Ucraina au accentuat temerile în țările vecine care împart granița cu Rusia. Toate aceste temeri se concentrează pe o potențială invazie sau atac rusesc.
Experți din Europa Centrală și de Est au spus că, în urma invaziei Rusiei, multe din aceste țări au simțit că temerile lor sunt justificate și că europenii din Vest le-au ignorat prea ușor.
Aceste preocupări trebuie abordate, dar nu în maniera maximală pe care par să o susțină unii lideri locali și de la Washington.
Deloc surprinzător, ţările baltice au apărut până acum drept cei mai puternici susținători ai aderării Ucrainei la Uniunea Europeană și NATO. Şi Polonia este unul dintre cei mai importanți aliaţi ai Ucrainei, furnizând arme și provizii Kievului, oferind adăpost pentru peste un milion de ucraineni și permițând utilizarea teritoriului pentru transportul proviziilor militare occidentale.
Ofensiva Ucrainei din 2023 a eșuat în mod clar, iar războiul a ajuns într-un impas (în cel mai bun caz) sau se îndreaptă spre victoria Rusiei, în cel mai rău caz.
Ca atare, țările vest-europene și SUA par să fi acceptat în mod tacit eventuala nevoie de negociere și o formă de compromis teritorial. Și pe măsură ce speranțele de victorie ucraineană se estompează și mai mult, presiunea pentru o pace negociată va crește, scrie autorul citat.
Cu toate acestea, orice mișcare către încetarea focului se va confrunta cu o opoziție puternică din partea multor polonezi și cetăţeni ai ţărilor baltice, deoarece vor simți că acesta este un semn că Occidentul îi abandonează.
Artin DerSimonian precizează că un argument exprimat foarte frecvent în timpul discuțiilor pe care le-a avut în Polonia și Lituania a fost teama că țărilor din Europa de Vest, pur și simplu, nu le pasă suficient de siguranța aliaților lor estici.
Asigurarea acestor țări cu privire la propria lor securitate ar putea, prin urmare, să joace un rol esențial în diminuarea opoziției lor față de o pace de compromis în Ucraina.
O modalitate de a aborda această anxietate ar fi o strategie de descurajare centrată pe Europa, care încearcă să liniștească aceste temeri, fără a provoca inutil Rusia.
La urma urmei, elitele securității ruse se îngrijorează mult mai mult pentru trupele americane de la granițele lor decât pentru unitățile europene.
Brigada armatei germane care urmează să fie staționată permanent în Lituania în câțiva ani este un exemplu în acest sens și ar ajuta la „scăderea temerilor noastre”, a spus experta lituaniană în securitate, Margarita Šešelgytė. Și, în timp ce prezența în creștere a trupelor Franței în regiune este, de asemenea, motiv de optimism, este necesară în continuare o muncă semnificativă.
Pe lângă o prezență militară sporită, europenii trebuie, de asemenea, să stabilească o producție crescută de armament. În prezent, Europa nici măcar nu poate produce milionul de obuze de artilerie pe care a promis că îl va livra Ucrainei până în martie.
UE are deja mecanisme care ar trebui să contribuie la stimularea unei astfel de producții. Și în acest caz, capacitatea de apărare consolidată ar putea diminua teama față de Rusia, încurajând astfel dorința de a căuta compromisuri rezonabile cu Moscova.
Multe țări europene se bazează pe SUA. Dar Artin DerSimonian spune că unii experții cu care a vorbit au subliniat că, în condițiile în care viitorul angajament strategic al Washingtonului este incert, acum este timpul ca Europa să înceapă să facă mult mai mult pentru propria apărare.
De asemenea, aceștia au spus că odată cu numirea unui nou guvern prietenos cu Bruxelles-ul la Varșovia, acum este momentul să fie revigorat Triunghiul Weimar - un format informal între Berlin, Paris și Varșovia, lansat cu peste 30 de ani în urmă.
Cu toate acestea, pe măsură ce problema apartenenței Ucrainei la UE devine mai importantă, este posibil ca Polonia să ajungă să adopte o poziție mai nuanțată cu privire la sprijinul său necondiționat pentru Ucraina.
Andrzej Bobinski, director general al Polityka Insight din Varșovia, a spus că ”polonezii susțin în general Ucraina pentru că se luptă cu Rusia, nu din cauza iubirii reale pentru Ucraina”.