Moscova a ameninţat miercuri Republica Moldova, pe care o acuză că se prevalează de riscul crizei gazelor din Transnistria pentru a „prelua prin forţă” regiunea separatistă pro-rusă.
Rusia avertizează că va asigura protecţia cetăţenilor săi din Transnistria şi orice acţiune care le ameninţă securitatea va fi considerată un atac asupra Federaţiei Ruse.
„S-a ajuns la punctul în care unele capete înfierbântate de la Chişinău, aparent încurajate de funcţionarii NATO şi UE, au început să-şi imagineze că vor utiliza criza energetică din ţară pentru a rezolva prin forţă problema transnistreană.
Ei susţin că Rusia ar ţine ostatici locuitorii din stânga Nistrului şi că este indiferentă faţă de ruşii din Transnistria.
Voi repeta, în special pentru cei care răspândesc această prostie: nimeni nu ar trebui să aibă îndoieli că Rusia va răspunde în mod adecvat la orice provocare şi va asigura protecţia cetăţenilor săi din Transnistria, a contingentului de menţinere a păcii, a militarilor din Grupul operaţional al forţelor ruse şi a depozitelor militare din satul Cobasna.
Orice acţiune care le ameninţă securitatea va fi considerată un atac asupra Federaţiei Ruse în conformitate cu dreptul internaţional”, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova.
Şantajul energetic
Gazul rusesc nu va mai putea ajunge în Transnistria de la 1 ianuarie 2025, întrucât expiră acordul de tranzit dintre Gazprom şi Ucraina, iar Kievul refuză să îl mai prelungească.
Gazul rusesc ar putea ajunge însă în Transnistria prin Turcia, Bulgaria şi România, însă Gazprom condiţionează această soluţie de plata unei pretinse datorii a Chişinăului. Este vorba despre o datorie legată de livrări anterioare ale Gazprom către Republica Moldova, care, conform calculelor ruseşti, se ridică la 709 milioane de dolari, în timp ce autorităţile de la Chişinău nu recunosc decât o datorie de 8,6 milioane de dolari.
Moldova primeşte aproximativ 2 miliarde de metri cubi de gaz pe an din Rusia. Din 2022, Transnistria şi guvernul central de la Chişinău au convenit ca tot gazul rusesc primit de Moldova să ajungă în Transnistria.
În Transnistria se află o centrală electrică alimentată cu gaz rusesc, care reprezintă un pilon vital pentru economia regiunii separatiste şi furnizează, totodată, cea mai mare parte a energiei electrice pentru zonele din dreapta Nistrului, la un preţ mai convenabil.
În condiţiile în care alimentarea cu gaze a Transnistriei este ameninţată, regimul de la Tiraspol a declarat stare de urgenţă în economie, în timp ce Chişinăul a instituit pentru 60 de zile stare de urgenţă în sectorul energetic, sfătuind totodată populaţia să facă economii şi neexcluzând riscul unor pene de curent, dacă vor fi bombardate din nou centrele de aprovizionare din Ucraina.
În condiţiile în care Transnistria este ameninţată de o criză energetică şi umanitară, provocată de oprirea livrărilor de gaz rusesc, autorităţile de la Chişinău examinează posibilitatea ca cetăţenii foarte vulnerabili din regiunea separatistă să fie transferaţi pe malul drept al Prutului, unde să li de acorde asistenţă, a declarat luni vicepremierul pentru reintegrare Oleg Serebrian.
Moscova acuză apropierea Moldovei de NATO
„Pe măsură ce situaţia socio-economică din ţară se deteriorează, autorităţile moldoveneşti recurg la ieşiri antiruseşti din ce în ce mai flagrante şi la mişcări aventuroase de politică externă”, a comentat, miercuri, Maria Zaharova.
Ea a acuzat autorităţile de la Chişinău că vor să se apropie de NATO şi încalcă statutul de neutralitate al ţării. Este un argument pe care Moscova l-a folosit şi atunci când a invadat Ucraina, în februarie 2022.
„Contrar statutului de neutralitate al Moldovei, autorităţile sale continuă flirtul deschis cu NATO. Săptămâna trecută, preşedinta Maia Sandu a vizitat Bruxelles-ul, unde s-a plâns ritualic de „şantajul gazelor” din partea Rusiei. Ce şantaj? Este timpul să plătească pentru ceea ce a fost folosit şi nu să inventeze aceste basme”, a comentat Maria Zaharova, menţionând că Maia Sandu a discutat cu conducerea NATO despre posibilităţile de consolidare a capacităţii de apărare a Moldovei şi de protecţie a „tinerei democraţii moldoveneşti”.
„Nu este clar de ce trebuie protejată. Ce este această „tânără democraţie moldovenească”? Preşedintele M.G.Sandu a transformat-o într-o caricatură”, a punctat sarcastic Zaharova.
Cooperarea bilaterală din Republica Moldova şi NATO a început însă încă de acum trei decenii, când Moldova a aderat la Parteneriatul pentru Pace al NATO. Conducerea Republicii Moldova, care are înscrisă în Constituţie neutralitatea, a declarat în repetate rânduri că o eventuală aderare la NATO n-ar fi posibilă decât prin modificarea Constituţiei, prin referendum.
Recent, Republica Moldova a organizat un referendum pentru a înscrie în Constituţie obiectivul aderării la Uniunea Europeană.