Amator de relicve fasciste, Ignazio La Russa, supranumit „Rasputin” al extremei drepte italiene, a fost ales joi la preşedinţia Senatului italian, devenind astfel al doilea demnitar în stat după preşedintele Republicii, relatează AFP.
Dar parlamentarii nu au reuşit să aleagă joi un preşedinte al camerei inferioare – Camera Deputaţilor – în sesiunea de deschidere a noului parlament italian ales, potrivit DPA.
Niciun candidat nu a obţinut majoritatea necesară de două treimi în primele trei scrutine joi. Alianţa de dreapta câştigătoare nu are o largă majoritate în cameră. La cel de-al patrulea scrutin, programat pentru vineri, o majoritate absolută va fi suficientă: se aşteaptă ca aceasta să fie realizată de parlamentarii din alianţă, care grupează Fratelli d'Italia, partidul de extremă dreaptă populist Liga şi Forza Italia, de orientare conservatoare.
Noul preşedinte al Senatului italian şi-a căpătat supranumele de "Rasputin" în anii tinereţii din cauza părului lung şi bărbii negre cu care se afişa, făcându-l să semene cu celebrul vindecător mistic rus, apropiat de familia ultimului ţar Nicolai al II-lea.
Din toate luptele dreptei naţionaliste italiene de la sfârşitul anilor 1960, acest abil tactician versat în culisele şi manevrele politice este un apropiat al viitorului prim-ministru Giorgia Meloni, împreună cu care a creat partidul Fratelli d'Italia.
"Senatul a ales un patriot. Pentru Fratelli d'Italia este un prieten şi un frate", şi-a exprimat satisfacţia Giorgia Meloni.
Ignazio La Russa, care are drept al doilea prenume pe cel al lui Mussolini, Benito, s-a născut la 18 iulie 1947 la Paterno, localitate în apropiere de Catania, în Sicilia, într-o familie de proprietari de pământ.
Tatăl său, Antonino La Russa, fost secretar al secţiunii locale a Partidului naţional fascist (PNF), va fi ales după război deputat, iar apoi senator din partea Mişcării sociale italiene (MSI), partid creat de foşti fideli ai lui Mussolini, în cadrul căreia La Russa şi Meloni se vor forma ca politicieni.
"MSI era partidul învinşilor în război, dar marele lor merit este că nu au avut în vedere niciodată terorismul şi rebeliunea în detrimentul alegerilor democratice", a explicat el pentru ziarul Il Corriere della Sera. "Bineînţeles, ei aveau un mod diferit de a judeca istoria, dar au construit un partid cum nu se poate mai democratic".
Când avea 13 ani, familia lui s-a instalat la Milano, capitala Lombardiei, unde locuieşte şi astăzi.
În timpul studiilor, Ignazio La Russa militează în organizaţia de tineret a MSI, obţine o licenţă în drept şi optează pentru profesia de avocat, la fel ca tatăl său. La 38 de ani, obţine primul său mandat de consilier regional al Lombardiei din partea MSI.
La începutul anilor 1990, el este ales deputat sub culorile succesive ale MSI, Alleanza Nazionale după dizolvarea MSI, iar apoi ale unei coaliţii de dreapta condusă de Silvio Berlusconi.
La Russa este numit ministru fără portofoliu de Berlusconi la începutul anilor 2000, iar apoi titular la Apărare în guvernul Berlusconi IV (2008-2011).
În 2009, el denunţă o hotărâre a Curţii Europene a Drepturilor Omului care condamna prezenţa crucifixului în şcolile italiene. În a doua instanţă, hotărârea este casată, iar jurisprudenţa italiană a lăsat la latitudinea instituţiilor de învăţământ să decidă dacă afişează sau nu crucifixul, stabilind că acesta "nu este nici obligatoriu, nici discriminatoriu".
Ca ministru al apărării, el este creditat că l-ar fi convins pe Berlusconi să participe la războiul în Libia care a pus capăt regimului lui Muammar Gaddafi.
În timp ce respinge calea autocratică a regimului mussolinian, Ignazio La Russa rămâne sistematic într-o poziţie ambiguă.
Când fratele său Romano, responsabil al Securităţii în regiunea Lombardia, declanşează o polemică în timpul campaniei electorale, făcând salutul "roman", înrudit cu un ritual fascist, la funeraliile unui militant neofascist, Ignazio îşi exprimă regretul pentru "o gravă eroare".
El însuşi este însă protagonistul unei ieşiri plină de echivoc după câteva zile: "Noi suntem toţi moştenitorii Ducelui, întrucât suntem moştenitorii părinţilor şi bunicilor noştri", a declarat La Russa la televiziune.
Nu era prima sa bravadă pe această temă. În februarie 2020, ironizând măsurile de distanţare fizică în timpul pandemiei de coronavirus, el publică pe contul său Twitter: "Nu întindeţi mâna nimănui, contaminarea este mortală! Faceţi salutul roman, el este antiviral şi antimicrobian!". Ulterior însă şi-a retras mesajul.
În 2018, Il Corriere della Sera îi vizitează domiciliul din Milano şi îi filmează colecţia de relicve fasciste, statui şi medalii ale lui Mussolini, fotografii şi cărţi despre Cămăşile negre, Italia colonială etc. Unele dintre aceste imagini au apărut în ultimele zile pe reţelele de socializare.