Coaliţia guvernamentală din Estonia s-a destrămat pe fondul unei dispute legate de politicile sociale, lăsând-o pe şefa executivului, Kaja Kallas, în căutarea unui nou partener de guvernare, relatează vineri dpa.
Din ianuarie 2021, Estonia este condusă de o alianţă între Partidul Reformei, liberal, şi Partidul de Centru (stânga). Criza a fost precedată de neînţelegeri pe marginea unei legi privind alocaţiile pentru familii şi copii, în legătură cu care Partidul de Centru s-a alăturat forţelor Opoziţiei. Miercuri, Partidul de Centru a blocat de asemenea în parlament un proiect guvernamental privind educaţia preşcolară, alăturându-se în special dreptei radicale EKRE.
„Estonia are nevoie mai mult decât oricând de un guvern funcţional bazat pe valori comune. Situaţia de securitate din Europa nu îmi dă mie, ca prim-ministru, posibilitatea de a continua cooperarea cu Partidul de Centru”, a spus Kallas, conform unei ştiri difuzate pe postul public de radio.
La sugestia acesteia, preşedintele Alar Karis i-a eliberat din funcţii pe cei şapte miniştri din Partidul de Centru. Funcţiile vor fi preluate de alţi membri ai cabinetului, până la formarea unei noi coaliţii guvernamentale.
Kallas şi formaţiunea sa, Partidul Reformei, intenţionează să înceapă discuţii cu social-democraţii şi cu partidul conservator Isamaa. Singur, Partidul Reformei nu dispune de majoritate în legislativul eston, deţinând doar 34 din totalul de 101 locuri.
Deşi Kallas a câştigat alegerile legislative din 2019 din Estonia, premierul în exerciţiu, liderul Partidului de Centru, Juri Ratas, a reuşit să rămână la putere în coaliţie cu EKRE şi Isamaa, coaliţie care s-a destrămat la începutul anului trecut, aminteşte Reuters.
Partidul Reformei s-a bucurat de o creştere a cotei de popularitate după începutul războiului din Ucraina, în mai 35% dintre alegători declarându-şi sprijinul faţă de această formaţiune, conform unui sondaj Norstat, în pofida unei inflaţii anuale de 19% înregistrate în aprilie, cea mai ridicată din zona euro.
În schimb, Partidul de Centru, care se bucură de popularitate în rândul rusofonilor din republica baltică, şi-a pierdut din susţinere, ajungând la 16%, sub EKRE, cu 19%.