Exclusiv: Ministrul Justiției despre pensiile și salariile magistraților, ordonanța pentru SIIJ, DIICOT, reformarea CSM și cronometrul CEDO - Interviu video

Exclusiv: Ministrul Justiției despre pensiile și salariile magistraților, ordonanța pentru SIIJ, DIICOT, reformarea CSM și cronometrul CEDO - <span style="color:#990000;font-size:100%;">Interviu video</span>

Ministrul Justiției, Stelian Ion, nu exclude posibilitatea ca tema creșterii vârstei de pensionare a magistraților să revină, fiind abadonată pentru moment: „Măsura ar fi fost nepotrivită. Asta nu înseamnă că tema nu rămâne”. Ministrul nu a decis încă dacă modifică modul de calcul pentru pensiile magistraților.

Într-un interviu exclusiv acordat SpotMedia.ro, ministrul Justiției a admis că avocatul pe care l-a propus pentru funcția de secretar de stat, Alexandru Dimitriu, ține ședințe cu directorii din minister și are acces la actele oficiale ale ministerului, fără de a avea o calitate oficială (la momentul realizării interviului – n.red.).

Stelian Ion nu are deocamdată o soluție pentru decizia pilot a CEDO în privința situației din pușcării, deși prelungirea pentru conformare expiră în martie și dacă ea nu se produce pot începe condamnările împotriva României.

Iată principalele declarații pe scurt. Interviul integral poate fi urmărit în varianta video.

Reforma justiției din România

Creșterea vârstei de pensionare a magistraților poate reveni

V-ați documentat înainte de a face anunțul, retractat apoi, privind creșterea vârstei de pensionare a magistratilor? Ați evaluat posibilele efecte, adică un val de cereri de pensionare? (detalii la min 01.05 )

Am primit întrebări în conferința de presă privind vârsta de pensionare și am răspuns că ne gândim și pe viitor putem avea în vedere inclusiv acest aspect, fără a intra în detalii.

Am solicitat apoi documentele. La 1 ianuarie 2021, erau pensionabili 211 procurori și 455 de judecători. Măsura ar fi fost nepotrivită. Asta nu înseamnă că tema nu rămâne.

ADVERTISING

Deci nu renunțați la creșterea vârstei de pensionare a magistraților?

Pentru moment, este abandonată. Dar orice chestiune poate reveni.

Avem situații în care pensia magistratului depășește ultimul salariu. Veți modifica modul de calcul? (detalii la min 07.50)

Am intenția să discut cu magistrații acest aspect, dar nu e o decizie tranșată. Viziunea mea e că ar trebui limitată pensia la cuantumul unui salariu.

Răzgândirea privind SIIJ

V-ați schimbat poziția și în chestiunea SIIJ. Pe 04.05.2020 spuneați așa: „Îi solicit premierului Ludovic Orban să se ţină de cuvânt şi să desfiinţeze această secţie prin ordonanţă de urgenţă. Tema a fost arhidezbătută în spaţiul public, nu ia prin surprindere pe nimeni”

Ca ministru spuneți: „Eu cred că varianta cea mai bună este aceea de a se adopta acest proiect de lege prin Parlament, tocmai pentru a nu vulnerabiliza acest proiect şi pentru a nu fi contestat pe motivul că nu sunt respectate condiţiile prevăzute de Constituţie”. Ce s-a schimbat în Constituție din mai până în decembrie? (detalii la min 09.44)

Nimic. Sunt poziții doar aparent contradictorii. În mai 2020, aveam un acord cu Ludovic Orban prin care s-a angajat ca Guvernul să ia toate măsurile de urgență necesare pentru desființarea SIIJ, adică OUG.

Să dea o OUG despre care spuneți chiar dvs că ar fi neconstituțională?

Există un risc. Dar atunci doar Guvernul își putea asuma, nu exista majoritate parlamentară, ca acum.

OUG ajungea după 5 zile în Parlament și putea fi respinsă de majoritate.

Putea să fie sau să nu fie. Nu poți să stai cu mâinile în sân.

Dvs ați inițiat un proiect de lege pe tema desființării SIIJ care a fost respins în Parlament.

Am încercat, am așteptat și de la ceilalți.

ADVERTISING

Ați așteptat ceva neconstituțional?

Cu potențial neconstituțional. Au picat și alte proiecte la CCR. Aici era o chestiune de apreciere a condițiilor pentru OUG, a urgenței.

Și referendumul?

Da, și aceasta e o problemă de interpretare.

Dacă e doar un risc de ce nu emiteți acum OUG, pentru că SIIJ continuă să facă probleme?

Motive de urgență ar fi, dar ar fi nepotrivit să forțam lucrurile dacă e majoritate în Parlament și estimez o amânare de numai o lună-două. Sunt adeptul promovării proiectelor pe cale legislativă.

"Nu am trimis la CSM un nou proiect pentru desființarea SIIJ"

La CSM există din februarie 2020 un proiect de lege al MJ de desființare a SIIJ. L-ați retras pe acela când l-ați trimis pe al dvs în primele zile de mandat sau există amândouă la CSM? (detalii la min 14.59)

Este același proiect, nu s-a reluat procedura. După dezbaterea publică, am făcut o mică modificare de eliminare a superimunității magistraților, cu care nu am fost nici eu de acord.

Cu această modificare mergem înainte cu același proiect. Voi insista să fie introdus pe ordinea de zi pentru a se da rapid un aviz.

Deci nu ați trimis la CSM un nou proiect de lege după cum s-a înțeles în spațiul public, ci doar ați modificat proiectul aflat la CSM din februarie anul trecut?

Exact.

Ce vă face să credeți că veți obține un aviz pozitiv?

Este posibil să primim aviz pozitiv sau negativ. Eu îmi doresc să avem un aviz cât mai repede, de preferat pozitiv. Mă voi duce acolo cu argumentele.

Când contează avizul CSM?

Mă surprinde că ați merge mai departe cu un aviz negativ cât timp în toate declarațiile de până acum ați subliniat importanța avizelor CSM, pe unul dintre ele vreți chiar să-l faceți conform. Nu e o contradicție? (detalii la min.17.54)

Avizele sunt foarte importante. Am spus că voi ține cont de avizele date de Secția pentru procurori în procedura de numire.

ADVERTISING

Avizele celor două secții sau al plenului nu sunt la fel de importante?

Sunt la fel de importante, însă am primit recomandări, din partea GRECO, MCV, de a crește rolul CSM privind procedura de numire a procurorilor cu rang înalt. În acest context, am spus că voi ține de acest avize.

Într-o lume ideală trebuie să ții cont, dar e vorba de respectarea legii până la urmă. Dacă legea spune că avizele sunt obligatorii, sunt obligatorii, dacă spune că nu sunt obligatorii e altă situație.

A ține cont sau nu, cât timp avizelele sunt opționale, este opțiunea celui care aplică legea, dacă ține sau nu cont de ele. Argumentele sunt importante de fiecare dată.

Procuror șef pentru DIICOT

Am înțeles că vreți să fie numit rapid un procuror șef DIICOT.(detalii la min 20.52)

N-am spus nicăieri, am spus că mă voi consulta inclusiv cu dna procuror adjunct care conduce interimar.

După audiere în comisie ați spus că vreți să declanșați procedura rapid pentru că interimatul nu e un bun. (Stelian Ion: ”Îmi doresc să fac cât mai repede desemnarea, interimatele duc la o stare de provizorat. E în preocupare a mea să facem selecția în prima jumătate a anului”; "Va fi o prioritate numirea procurorului şef DIICOT. După discuţia pe care o voi purta cu actualul procuror şef interimar, vom stabili acest calendar, dar în orice caz nu putem lungi foarte mult această durată de interimat").

Nu am spus că e urgent.

Deci este posibil să amânați declanșarea procedurii până după modificarea legii?

Da, e posibil.

Președintele și super-ministrul

Modificarea se referă la avizul conform al CSM. Beneficiarul avizului este președintele României. Pe el îl limitați când avizul este conform, nu facultativ? (detalii la min 23.05)

Decizia 358/2018 stabilește că rolul central în actuala arhitectură constituțională în privința numirii procurorilor de rang înalt îl are ministrul.

Deci o solicitare a ministrului de retragere a propunerii adresată direct președintelui, după aviz, poate produce efecte. Legea ar trebui să precizeze mai clar situația, ceea ce face varianta acum în discuție.

Rolul președintelui e opțiunea leguitorului. Președintele, prin prisma legitimității votului obținut, ar trebui să aibă un cuvânt de spus și să poată refuza chiar de mai multe ori.

Nu mă așteptam să vă fundamentați un act procedural și prerogativele pe Decizia 358/2018 de demitere a dnei Kovesi și care a creat din ministrul Justiției un super-ministru, ceea ce dvs spuneți că nu e corect.

Nu voi uza de acele prerogative, însă, încerc să anticipez care vor fi deciziile pe care CCR le va da în privința noilor legi ale Justiției.

Legile Justiției și reforma CSM

Cele trei proiecte de modificare a Legilor Justiției sunt în dezbatere publică până la sfârșitul lui martie. Ce faceți cu ele? (detalii la min 27.53)

Fie mergem cu aceste legi într-o pocedura accelerată. Dar dacă va fi nevoie de o dezbatere mai îndelungată e posibil să facem o modificare a legislației în doi timpi: o lege de corectare a anomaliilor și apoi adoptarea celor 3 mari noi legi ale Justiției după o dezbatere mai îndelungată.

Spuneați că vă gândiți să amânați reforma până în toamnă.

Voi decide în maximum două săptămâni. Dacă anul acesta avem noi legi ale Justiției în vigoare e foarte bine.

Proiectul prevede o reformă foarte serioasă a CSM, care să lucreze în sesiuni ordinare și extraordinare, membrii CSM să rămână în activitate și să fie aleși de toți procurorii, respectiv judecătorii din sistem. Susțineți această reformă? (detalii la min 34.44)

Chestiunea alegerii e foarte bună, celelalte le voi discuta, nu am luat decizia încă. Este un organism bugetofag. Consultarea publică este în curs.

Se poate îmbunătăți actul de justiție fără reformarea CSM?

Fără reformarea CSM nu e posibil. CSM trebuie să fie activ și implicat și să dea tonul în privința garantării independenței Justiției.

Dacă veți amâna legile pentru toamnă și veți separa urgențele, reforma CSM, a Inspecției Judiciare, o noua procedură de promovare inclusiv la ICCJ vor intra la urgențe?

Reforma CSM, nu. M-aș gândi dacă introducem IJ. Promovarea la ICCJ și în funcțiile de conducere cred că ar trebui inclusă.

Intenționați să declanșați o auditare a sistemului judiciar pentru a vedea cum puteți să ajutați magistrații sufocați de dosare? (detalii la min 38.08)

Auditarea trebuie făcută și avem în vedere redesenarea circumscripțiilor. În decurs de o luna ar trebui începută evaluarea. Ar trebui întărită medierea, pentru că nu toate litigiile dintre români trebuie să ajungă în instanță.

Străinul cu ochii în actele ministerului

Ați ales un secretar de stat (sds), pe dl Dimitriu, care nu este încă numit oficial de premier. Surse convergente din minister spun că domnia sa, deși nu are o calitate oficială, ține ședințe cu directorii, solicită și are acces la documentele ministerului. Are acordul dvs pt așa ceva? (detalii la min.41.25 )

Sunt chestiuni asupra cărora am dat dispoziție. Dl Dimitriu va fi colaborator al meu, indiferent dacă îl numește sds. Supraveghez totul.

Repet, o persoană fără calitate oficială are acces la documente oficiale, inclusiv de la avizare, unele dintre ele având la bază documente clasificate.

Nu are acces la documente secrete. Totul e cu știință mea.

Am posibilitatea să mă consult cu anumite persoane în care am încredere. Cât timp nu sunt secrete de serviciu, consider că e legal.

CEDO - fără soluții

Până în martie, România trebuie să se conformeze la decizia pilot a CEDO privind situația din pușcării. Ce veți pune pe masa CEDO ca să nu înceapă condamnările? ? (detalii la min 43.49)

S-au luat anumite măsuri legate de construirea de noi penitenciare și noi unități în cadrul penitenciarelor vechi, inclusiv renovare a unor spații de cazare. Cererile de despăgubire trebuie soluționate pe fiecare dosar în parte.

Dle ministru, din informațiile mele, în martie trebuie să mergeți la CEDO fie cu grad de ocupare sub 100% și condiții substanțial îmbunătățite, fie cu legea recursului compensatoriu 2.0. În același timp, decizia pilot impune o lege care să stabilească mecanismul de despăgubiri pentru cei care nu mai pot primi compensație în zile. Cu ce veți merge pentru conformarea la decizia pilot?

Voi aduce toate argumentele în sensul în care ar trebui să mergem pe varianta de a construi penitenciare și de a avea condiții bune în unitățile de cazare. Dacă dăm bani continuu și nu facem nimic cu penitenciarele…

Ce faceți până în martie?

Atunci vom avea discuția. Le voi explica.

Credeți că puteți răsturna decizia pilot?

Nu vă spun că voi da o lege a recursului compensatoriu 2.0.

Ordin pentru salariile judecătorilor

Veți emite ordinele de încadrare pentru judectori, cu o valoare aproape cu 50% mai mare decât acum, obținute prin hotărâri judecătorești, așa cum cere inclusiv Forumul Judecătorilor? (detalii la min 47.33)

Acest val de cereri de chemare în judecată pornite de magistrați duce la situații inacceptabile. Poate va fi nevoie de o modificare legislativă. Am în lucru chestiunea. Nu emit niciun ordin până nu clarific toate chestiunile.

Mai aveți intenția de a sesiza CCR cu un conflict pe această temă?

Mi-a fost sugerată ideea, nu îmi place foarte mult, adun toate argumentele și voi avea discuții pentru o soluție.

Problema Italia

Ați discutat cu omologul italian despre condamnații români din Italia? (detalii la min 50.12)

Am solicitat să revenim cu o adresă. Și dl Predoiu a formulat o astfel de adresă către omologul italian în noiembrie. Vineri voi discuta cu ambasadorul italian. Am solicitat azi o revenire cu adresă și în Marea Britanie unde avem doua cazuri, inclusiv dl Adamescu.

Ce sperați să obțineți concret?

O mai bună colaborare. Aș vrea în primul rând un răspuns. Dacă se stabilește o legătură a persoanei cu statul italian, să ne fie și nouă solicitată o opinie de către instanța italiană.

Asta presupune modificarea legislației în Italia?

Se pare că da.

Refuzul de a-i trimite pe condamnați să execute pedeapsa în România nu are legătură și cu situația din pușcării și cu decizia pilot a CEDO pentru care înțeleg că nu aveți o soluție concretă?

Nu avem date din care să rezulte că aceasta e cauza.


În fiecare zi scriem pentru tine. Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, dă-ne un like. 👇