Republica Moldova are nevoie de o modernizare din temelie a Armatei Naționale, după ce în ultimii 30 de ani guvernările pro-ruse, doldora de spioni ruși, au lucrat metodic la slăbirea acesteia.
S-a făcut tot posibilul ca Republica Moldova să aibă o armată mult mai slabă decât enclava separatistă creată prin război de Rusia în stânga Nistrului (în 1992), numită Transnistria.
O parte din armamentul performant al Armatei Naționale a fost vândut. Avioanele de luptă au fost vândute, iar singurele tancuri pe care le are Moldova sunt cele montate de sovietici pe postamente, după cel de-Al Doilea Război Mondial.
Bugetul alocat Armatei Naționale a Moldovei abia dacă ajungea pentru alimentația soldaților în termen (0,2% din Produsul Intern Brut).
Într-un interviu oferit pentru DW în 2016, proaspăt-alesul președinte de atunci, pro-rusul Igor Dodon, se pronunța pentru lichidarea armatei în general .
Militarii cu contract merg la armată cu mâncare de acasă
„În ultimii 30 de ani nu au fost procurate nici măcar cartușe pentru armată. Nu s-a investit nimic”, recunoaște șeful Comisiei parlamentare pentru securitate națională, Lilian Carp.
Culmea, în perioada guvernării comuniste (2001-2009), pentru a descuraja militarii profesioniști să rămână în armată, deputații pro-ruși au votat o lege (în vigoare și azi) prin care au obligat militarii angajați prin contract să vină la serviciu cu mâncare de acasă. „Vă imaginați unde s-a ajuns? Soția îi pune militarului în pungă, dimineața, o bucată de brânză, o ceapă și-l trimite să apere țara. Vom anula urgent această lege oribilă”, susține Lilian Carp.
Războiul din Ucraina și faptul că planul de invazie al lui Putin vizează și Republica Moldova au făcut ca la Chișinău să se discute tot mai mult despre starea deplorabilă în care a fost adusă Armata Națională a Moldovei de către guvernările anterioare aservite Rusiei.
Abia acum se discută foarte serios despre necesitatea modernizării urgente și despre instruirea militarilor moldoveni.
Germania a reacționat prima cu ajutoare militare pentru Moldova
Prima care a reacționat la apelul lansat în acest sens de conducerea actuală a Republicii Moldova a fost Germania. În octombrie 2022, ministrul federal al Apărării, Christine Lambrecht, a vizitat Republica Moldova și a promis sprijin imediat , inclusiv drone militare. Pe 10 ianuarie 2023, primul lot de blindate „Piranha-3”, donate de Germania, a intrat în Republica Moldova, iar joi, 12 ianuarie, acestea au fost prezentate în cadrul unei festivități organizate de Ministerul moldovean al Apărării.
Însărcinatul cu afaceri al Ambasadei Germaniei din Chișinău, Ullrich Kinne, a precizat că în următoarele săptămâni și luni la Chișinău vor ajunge, tot ca donație, alte 16 blindate „Piranha”.
„Prin aceste livrări este îmbunătățită capacitatea de apărare a Moldovei și capacitatea acesteia de a participa în misiuni internaționale de menținere a păcii. Participarea Moldovei în aceste misiuni este foarte apreciată la nivel internațional.
Germania este încântată să vină cu această contribuție semnificativă”, a spus Ullrich Kinne.
Neutralitate nu înseamnă să arunci cu sapa după rachetele lui Putin
Ministrul moldovean al Apărării, Anatolie Nosatîi, a spus că modernizarea Armatei Naționale este o prioritate a mandatului său și a vorbit despre sprijinul internațional de care se bucură în acest sens, care se va materializa în perioada următoare prin livrarea și a altor unități de tehnică modernă din partea prietenilor externi ai Moldovei.
„Aceste transportatoare blindate donate de Germania deja sunt repartizate pentru dotarea Batalionului 22 de menținere a păcii. Aceste echipamente vor permite instruirea calitativă a militarilor noștri. Efectivul batalionului a făcut cursuri de instruire pentru a putea utiliza aceste mașini de luptă”, a explicat Nosatîi. Potrivit lui, pe blindatele germane vor fi montate mitraliere moderne occidentale.
Moscova, Tiraspolul, dar și exponenții partidelor pro-ruse de la Chișinău încearcă să acrediteze propagandistic sperietoarea că prin întărirea Armatei Naționale, guvernarea pro-europeană de la Chișinău ar încerca „să bage Moldova în război”.
O altă narațiune a propagandei rusești este că guvernul de la Chișinău ar îndeplini în acest sens o comandă a Occidentului și că fortificarea armatei și cooperarea cu partenerii externi în domeniul militar ar veni în contradicție cu statutul de neutralitate al Moldovei.
Potrivit propagandiștilor pro-ruși de la Chișinău, în condițiile actuale, când Rusia atacă militar Ucraina vecină, neutralitatea este soluția cea mai bună pentru Moldova – un statut de neutralitate sfidat însă de către Rusia de peste 30 de ani, prin menținerea ilegală de trupe în regiunea transnistreană.
Replica autorităților de la Chișinău este: „Neutralitate nu înseamnă menținerea unei armate slabe, pentru că nu ne putem apăra de rachetele lui Putin cu sapa”.
Cât de puternică trebuie să fie armata Moldovei?
„Trebuie să ne consolidăm din punct de vedere militar atât cât să putem rezista împotriva unui atac convențional cel puțin pe termen scurt, până ne vin ajutoarele”, susține directorul executiv al Institutului pentru Politici și Reforme Europene din Moldova, Iulian Groza, membru al Consiliului Suprem de Securitate de pe lângă președintele Republicii Moldova.
Chișinăul nu mizează doar pe donații pentru sectorul de apărare. În bugetul pentru 2023 au fost prevăzuți bani pentru achiziții de armament, inclusiv pentru sisteme de apărare antiaeriană .
Atât timp cât Ucraina rezistă în fața Rusiei, cele mai mari pericole pentru Moldova pot veni de peste Nistru, din Transnistria – acolo unde staționează ilegal aproximativ 2.000 de militari ruși plus aproximativ 10.000 de rezerviști cu pașapoarte rusești.
Tot acolo, în satul Cobasna, la câteva sute de metri de hotarul cu Ucraina, se află cel mai mare depozit de armament din Europa, „păzit” de militari ruși. „Iată de ce trebuie să avem o armată modernă, foarte bine dotată, care să descurajeze orice gând al lor (al Rusiei – n.red.) de a reaprinde acest conflict”, susține deputatul Lilian Carp.
Când și cum poate interveni armata ucraineană în Transnistria?
Mai mulți oficiali de la Kiev au menționat în ultimele luni că Ucraina ar avea o soluție rapidă pentru lichidarea Transnistriei, dar au precizat că planul lor necesită acordul Chișinăului.
Este vorba de un plan militar pentru care Chișinăul nu și-a dat acordul. Într-o astfel de situație, în opinia fostului deputat Octavian Țîcu, există doar două cazuri în care Ucraina ar putea interveni militar pentru lichidarea Transnistriei: „Unu - dacă Ucraina ar fi atacată de pe teritoriul Transnistriei și, doi - dacă militarii ruși din Transnistria ar ataca Republica Moldova, iar Chișinăul ar cere ajutor Ucrainei”.
Țîcu menționează că este foarte important ca toți la Chișinău să înțeleagă cât de importantă este menținerea unei guvernări pro-europene cu majoritate parlamentară foarte fermă, care să aibă voință politică pentru a pune în aplicare un plan atunci când se va ivi momentul.
În al doilea rând, susține el, „trebuie să existe complicitatea directă și indirectă a României și a UE, pentru că fără ele Moldova nu va izbuti să asimileze Transnistria”.
Rusia, exclusă din procesul de reglementare a conflictului transnistrean
Potrivit lui Iulian Groza, Chișinăul trebuie să fie pregătit pentru momentul când războiul se va termina și Ucraina va învinge: „Atunci vom avea o nouă realitate. Rusia nu va mai putea face parte din procesul de reglementare a conflictului transnistrean, în situația în care și-a agresat vecinul și în condițiile în care dezvoltă astăzi acțiuni de agresiune hibridă împotriva Republicii Moldova.
Deci Rusia nu va mai avea un drept legitim să participe la soluționarea conflictului transnistrean. Acum procesul de soluționare a conflictului este înghețat și el depinde foarte mult de modul cum se va încheia acest război din Ucraina”, spune Iulian Groza.
„Formatul 5+2 de soluționare a conflictului transnistrean cu participarea Rusiei și-a dovedit ineficiența în ultimii 30 de ani. El nu va mai putea fi menținut după încheierea războiului din Ucraina. Trebuie să vedem cum se va încheia războiul și dacă la negocierea păcii problema transnistreană va putea fi abordată la pachet”, susține Lilian Carp.
„Înlăturarea Rusiei din mecanismul de soluționare a conflictului transnistrean va fi o necesitate după victoria Ucrainei. Serviciile secrete ucrainene știu totul despre proprietățile pe care le au la Odessa capii regimului separatist de la Tiraspol, care au și pașapoarte ucrainene. Victoria Ucrainei ne va oferi toate instrumentele de soluționare dacă nu vor prevala interesele personale și subminările din interiorul Moldovei”, consideră Octavian Țîcu.
UE trebuie să aibă filtre pentru falșii „refugiați ucraineni” exponenți ai Tiraspolului
În ceea ce privește soarta capilor regimului separatist de la Tiraspol, avocatul Asociației „Promo-Lex” (specializată în monitorizarea respectării drepturilor omului în regiunea transnistreană), Alexandru Postica, crede că aceasta este o problemă de care Chișinăul ar trebui să se preocupe abia după evacuarea militarilor ruși și a depozitelor de armament din Transnistria.
La această etapă, însă, exponenții regimului separatist de la Tiraspol ar trebui monitorizați de UE, deoarece, având și pașapoarte ucrainene, ei se strecoară, în calitate de refugiați ucraineni, în țările UE unde își legalizează banii murdari agonisiți în Transnistria:
„Mulți dintre exponenții regimului separatist de la Tiraspol deja au fugit din regiune și, având pașapoarte ucrainene, beneficiază, în UE, de azil și de toate beneficiile oferite de țările UE refugiaților ucraineni. Asta deși ei au luptat atât contra Moldovei, cât și contra Ucrainei.
Vorbim în primul rând de unii așa-ziși „businessmani” din Transnistria care au și cetățenie ucraineană. Acum acești oameni își legalizează în UE capitalul acumulat ilegal în Transnistria. Olanda, Germania, Franța sunt țările lor predilecte. Iată de ce este important ca, la nivelul UE, să existe un filtru pentru refugiați, pentru că mulți sunt oamenii lui Putin, doar că au și pașapoarte ucrainene”, susține Postica.
Un nou conflict la Nistru, neprovocat de Rusia, nu este posibil
Despre riscul unui nou conflict armat la Nistru, istoricul Octavian Țîcu susține că acesta nu este posibil fără a fi provocat de Rusia.
„Fără Rusia, un astfel de conflict nu poate avea loc, pentru că nu are cine să lupe. Pe malurile Nistrului persistă un conflict atipic.
Așa-numitul „popor transnistrean” este o ficțiune. 32% din cei din Transnistria sunt moldoveni/români, iar 28% sunt ucraineni. Doar 30% sunt ruși.
99% din cei de acolo sunt cetățeni ai Republicii Moldova cu acte în regulă. Nu este nimic similar cu Karabahul de Munte, Osetia sau Abhazia.
Moldovenii de pe cele două maluri ale Nistrului nu vor nici să lupte între ei, nici să fie împreună. Și celor de la Tiraspol, și celor de la Chișinău le convine situația care este acum, pentru că nu există instrumente de soluționare a acestei probleme.
Actuala guvernare de la Chișinău înțelege foarte bine acest lucru. PAS (partidul de guvernare din Moldova) nu poate integra Transnistria, pentru că marja de electorat care generează victoria pro-europenilor la alegeri în Moldova este foarte mică (4%-5%). Asimilarea electorală a celor din Transnistria în cadrul unei Moldove reintegrate ar însemna înclinarea definitivă a balanței spre putinism, spre Rusia.
Noi aici, în dreapta Nistrului, nu am reușit să schimbăm mentalitatea moldovenilor în 30 de ani de pretinsă democrație, dar imaginați-vă ce se întâmplă în capul oamenilor din acea enclavă separatistă, stăpânită de propaganda pro-Putin.
Acolo educația are loc după tiparele Rusiei. Noi vrem să-i primim în sistemul educațional al Republicii Moldova, dar ei studiază după curricula rusească – învață „Istoria Rusiei”, sistemul legislativ rus, știința și literatura – toate sunt legate de lumea rusă”, a explicat Octavian Țîcu.
În ceea ce privește asigurarea securității Republicii Moldova pe termen lung, el consideră că problema trebuie tranșată într-un spațiu civilizațional – cu aderarea Moldovei la NATO la pachet cu Ucraina după încheierea războiului: „Sperăm că NATO și-a învățat lecția prin ezitarea de care a dat dovadă în privința Ucrainei înainte să fie invadată de Rusia”, a conchis istoricul Octavian Țîcu.
Vitalie Călugăreanu