Curtea de Apel Ploieşti a admis, joi, cererea unei persoane privind anularea Hotărârârii Curţii Constituţionale a României, din 6 decembrie 2024, prin care erau anulate alegerile din decembrie 2024. Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti a declarat recurs împotriva deciziei.
Decizia instanţei de la Ploiești nu este definitivă, însă suspendă executarea hotărârii magistraţilor constituţionali până la soluţionarea definitivă a cauzei, relatează News.ro.
"Admite capătul de cerere privind suspendarea executării actului administrativ contestat. Suspendă executarea Hotărârii Curţii Constituţionale nr. 32 din 6 decembrie 2024, până la soluţionarea definitivă a cauzei.
Admite acţiunea în anulare. Anulează Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 32 din 6 decembrie 2024.
Obligă pârâta la plata cheltuielilor de judecată către reclamantă în cuantum de 70 lei, reprezentând taxă judiciară de timbru", este decizia de joi a Curţii de Apel Ploieşti, în care pârâta este Curtea Constituţională a României.
Decizia, care nu este definitivă, are drept de recurs în 5 zile de la pronunţare, cerere care se depune la Curtea de Apel Ploieşti.
Amintim că hotărârea CCR din 6 decembrie 2024 prevede anularea întregului proces electoral cu privire la alegerea preşedintelui României, desfăşurat în baza Hotărârii Guvernului nr. 756/2024 privind stabilirea datei alegerilor pentru Preşedintele României din anul 2024 şi a Hotărârii Guvernului nr. 1.061/2024 privind aprobarea Programului calendaristic pentru realizarea acţiunilor necesare pentru alegerea Preşedintelui României în anul 2024.
Potrivit aceleiaşi decizii a CCR, procesul electoral pentru alegerea Preşedintelui României va fi reluat în integralitate, Guvernul urmând să stabilească o nouă dată pentru alegerea Preşedintelui României, precum şi un nou program calendaristic pentru realizarea acţiunilor necesare.
UPDATE: Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti a depus recurs
”Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti a declarat recurs împotriva deciziei pronunţată în cursul zilei de astăzi, 24 aprilie 2025, de Curtea de Apel Ploieşti – Secţia de contencios administrativ şi fiscal în dosarul numărul 301/42/2025”, a transmis joi seară PÎCCJ.
Fostul judecător CCR Augustin Zegrean spune, însă, că decizia Curții de Apel Ploiești poate fi atacată doar de cei care au participat la proces. Conform minutei - cel care a contestat și a cerut anularea, un domn Popescu Gheorghiță, și Curtea Constituțională, a spus Zegrean pentru Mediafax.
"Nu știu dacă Parchetul a participat sau nu la proces. Altfel nu are calitatea să o facă. Ei pot să participe la multe procese, mai ales la contencios. Pot să participe la care vor ei. Dar din ce a scris acesta, nu rezultă că și Parchetul a fost prezent. Sigur, ce se publică e una, ce au acolo e altceva”, a adăugat Zegrean.
BEC anunţă că activitatea birourilor electorale continuă
Biroul Electoral Central (BEC) a anunţat, joi seară că ”activitatea tuturor birourilor electorale continuă în temeiul şi pentru executarea măsurilor prevăzute de actele normative şi a celor administrative cu caracter normativ care vizează actuala procedură de alegere a preşedintelui României”.
BEC invocă următoarele acte normative privind organizarea alegerilor prezidențiale:
- Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2025 privind unele măsuri pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Preşedintele României din anul 2025 şi alegerilor locale parţiale din anul 2025;
- Hotărârea de Guvern nr. 4/2025 privind stabilirea datei alegerilor pentru Preşedintele României din anul 2025;
- Hotărârea Guvernului nr. 17/2025 privind aprobarea Programului calendaristic pentru realizarea acţiunilor necesare pentru alegerea Preşedintelui României din anul 2025;
- Hotărârea Guvernului nr. 68/2025 privind stabilirea măsurilor pentru buna organizare şi desfăşurare a alegerilor pentru Preşedintele României din anul 2025;
- Hotărârea Guvernului nr. 79/2025 privind stabilirea bugetului şi a cheltuielilor necesare pregătirii, organizării şi desfăşurării în bune condiţii a alegerilor pentru Preşedintele României din anul 2025.
”În aceste condiţii, activitatea tuturor birourilor electorale continuă în temeiul şi pentru executarea măsurilor prevăzute de actele normative şi a celor administrative cu caracter normativ care vizează actuala procedură de alegere a Preşedintelui României”, precizează BEC.
Ministrul Justiției: Alegerile vor avea loc în mai
Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a declarat că legislația din România nu prevede posibilitatea ca o hotărâre a CCR să fie atacată în fața instanțelor judecătorești.
"Această hotărâre judecătorească este vizată de o cale de atac a recursului, astfel încât în mecanismul procedural va fi Înalta Curte de Casație și Justiție, cea care va stabili asupra legalității acestei hotărâri.
Spun însă că este o situație nemaiîntâlnită, tocmai pentru faptul că toate demersurile anterioare prin care s-a încercat atacarea în fața instanțelor judecătorești a unor hotărâri sau decizii ale Curții Constituționali au fost respinse ca inadmisibile, tocmai pentru că legea nu prevede posibilitatea de a se ataca în contencios administrativ altfel de acte jurisdicționale, constituționale, ale Curții Constituționale”,a spus Radu Marinescu, joi seara, la Antena 3.
"Ceea ce pot să spun însă este următorul lucru: Hotărârea Curții Constituționale a României a produs efecte la momentul pronunțării sale. Cu alte cuvinte, au fost anulate alegerile pentru rațiunile arătate în cuprinsul hotărârii și a fost învestit guvernul cu abilitatea de a declanșa un mecanism procedural pentru organizarea alegerilor, ceea ce guvernul a făcut prin acte normative.
Cu alte cuvinte, astăzi, când a fost această hotărâre inedită, să spun așa, a Curții de Apel Ploiești, nu mai există excepție a hotărârii Curții Constituționale care să poată să fie suspendată”, a explicat Marinescu.
Ministrul Justiției a precizat că "în momentul de față, alegerile se desfășoară legal".
Judecătorul din Ploiești riscă să fie cercetat disciplinar
Judecătorul Cristi Dănileț a afirmat într-un mesaj postat pe Facebook că decizia Curții de Apel Ploiești este „o aberație judiciară”, pentru că o instanță de judecată nu poate suspenda sau anula o decizie CCR.
"O instanţă de judecată nu poate suspenda sau anula o decizie a CCR, cum e cea de anulare a alegerilor prezidenţiale din decembrie 2024. Cu atât mai mult o decizie CCR care s-a pus deja în aplicare, prin emiterea HG de organizare a unor noi alegeri, în luna mai 2025. Cum să suspenzi să se aplice ceva ce deja s-a aplicat??", întreabă retoric Dănileţ.
"Desigur, dacă se decide altfel avem de-a face cu o aberaţie judiciară, care produce următoarele consecinţe: judecătorul respectiv riscă să fie anchetat disciplinar pentru aplicarea cu rea-credinţă a legii; soluţia va fi corectată de ICCJ; INM trebuie să facă sesiuni speciale de pregătire a magistraţilor în drept administrativ şi drept constituţional”, scrie acesta.
Secţia pentru judecători a CSM sesizează Inspecţia Judiciară
Secţia pentru judecători a CSM a decis sesizarea Inspecţiei Judiciare pentru a face verificări cu privire la săvârşirea unei eventuale abateri disciplinare de către judecătorul de la Curtea de Apel Ploieşti.
”În raport de interesul public manifestat faţă de soluţia pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti în cursul zilei de astăzi, 24 aprilie 2025, Secţia pentru judecători a CSM a decis sesizarea Inspecţiei Judiciare în vederea efectuării de verificări cu privire la săvârşirea unei eventuale abateri disciplinare de către judecătorul care a soluţionat cauza”, a anunţat, joi seară, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM).
Potrivit sursei citate, ”măsura dispusă are în vedere faptul că în aproximativ 30 de alte cauze identice soluţionate de curţile de apel din ţară soluţiile pronunţate au fost de respingere a acţiunii, practica judiciară fiind unitară în acest sens”.
Fost judecător CCR: În acest moment, nu se mai fac alegeri
Fostul judecător al Curţii Constituţionale Augustin Zegrean a declarat că "în acest moment nu se mai fac alegeri", în condiţiile în care "hotărârea aceasta există". Atâta vreme cât sentinţa instanţei de la Ploieşti nu va fi anulată în instanţă, nu pot fi organizate alegerile din luna mai, spune el.
Acesta a explicat și ce urmează: după ce decizia va fi motivată de judecătorul care a dat sentința, dosarul va pleca la Înalta Curte de Casație și Justiție, pentru soluționarea recursului.
"Ei pot să suspende executarea hotărârii până când se judecă recursul și atunci lucrurile merg în continuare până când va veni acea hotărâre de la Înalta Curte. Dacă Înalta Curte va respinge recursul, s-a terminat cu alegerile. Dacă Înalta Curte va admite recursul, anulează hotărârea de la Ploiești, alegerile merg mai departe. În cinci zile trebuie făcut recursul. Când o judecă, asta e problema lor”, a precizat Zegrean pentru Mediafax.
Totuși, în România sunt alegeri peste 10 zile. Zegrean spune însă, că temenele sunt cele care se dau în instanțele din România. Întrebat dacă, în aceste condiții, vor mai fi alegeri în 4 mai, Zegrean a spus că vom avea alegeri prezidențiale, dacă până atunci se pronunță Curtea.
"Dacă recursul se duce la Înalta Curte, decizia asta se suspendă și trebuie să se facă alegerile. Dar dacă după alegeri Înalta Curte respinge recursul, le-am făcut degeaba. Deci, ne duce într-o stare de nisipuri mișcătoare, toată povestea asta", precizează Augustin Zegrean.
Cu alte cuvinte, dacă decizia Curții de Apel Ploiești este contestată, ea se suspendă până când ÎCCJ judecă și atunci alegerile merg mai departe. Dar există varianta în care ÎCCJ dă dreptate Curții de Apel Ploiești și, astfel, ne întoarcem chiar și peste un an la momentul "turul 2 înapoi".
Întrebat dacă o instanță poate să anuleze ori să suspende o decizie a Curții Constituționale, Zegrean a spus că nu poate.
"Nici o instanță din lume nu poate. Pentru că, după Constituție, deciziile Curții sunt general obligatorii de la data publicării. Și nu există niciun text în lege sau în Constituție care să permite cuiva să le atace. Mai mult, Curtea Constituțională nu face parte din sistemul instanțelor judecătorești. Ea nu poate fi cenzurată de instanțele judecătorești, nici din România, nici din Europa, nici din alte parte. Și așa e în toată lumea unde există Curți constituționale", a spus el.
Augustin Zegrean a explicat că dacă sentinţa este motivată şi atacată rapid, atunci se pot organiza alegerile. "Dacă judecătorul (de la Ploieşti, n. red.) motivează rapid sentinţa şi cineva o atacă rapid, se poate întâmpla. Nu e obligatoriu să se stea cinci zile (termenul limită în care se poate face recurs la sentinţa CA Ploieşti).
În schimb, fostul judecător la CCR și fost ministru al Justiției Tudorel Toader subliniază că deciziile Curții Constituționale a României sunt definitive și nu sunt supuse niciunei căi de atac.
"Judecătorul care a pronunțat o astfel de decizie (de suspendare a deciziei CCR privind anularea alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie 2024 - n.red.) a reușit să pună în discuția publică numele său, chiar dacă printr-o decizie inadmisibilă, în afara exigențelor legale constituționale", a declarat Tudorel Toader pentru Agerpres.
Fost judecător, după decizia CA Ploiești: O situație nemaiîntâlnită
Decizia Curții de Apel Ploiești de suspendare a anulării alegerilor prezidențiale din 2024 este "o situație nemaiîntâlnită", spune ȘI fostul judecător Toni Neacșu.
"O să încerc să fiu tehnic. Pentru că din punct de vedere juridic este o situație nemaiîntâlnită. Adică, până în momentul de față, nu a existat vreo hotărâre judecătorească prin care o hotărâre a Curții Constituționale să fie anulată sau suspendată", a spus Neacșu la Antena 3.
"În acest moment se va pune în discuţie suspendarea organizării alegerilor actuale exact în stadiul în care sunt şi se va invoca faptul că BEC nu mai poate derula acte care ţin de desfăşurarea actualelor alegeri”, a spus el.
Hotărârea Curţii de Apel Ploieşti nu este definitivă în ce priveşte anularea Hotărârii 32/2024 a CCR, dar în schimb dispoziţia privind suspendarea efectelor acesteia este executorie. Legea prevede că într-o astfel de situaţie nici un efect al actului administrativ suspendat nu se mai poate produce pe viitor", a explicat fostul judecător.
El consideră că Hotărârea 32/3024 a CCR are două puncte în dispozitiv: anularea procesului electoral şi organizarea unui nou proces electoral.
"În ce priveşte anularea alegerilor nu ai ce suspenda, pentru că efectele s-au produs şi încheiat, dar în ce priveşte reluarea în totalitate a procesului electoral, da.
Ca să fie totul frumos până capăt, nu s-a cerut şi suspendarea efectelor legislaţiei privind organizarea alegerilor, respectiv a Hotărârilor de Guvern prin care s-au stabilit data alegerilor şi calendarul activităţilor", a remarcat Neacşu.
"Termenul de recurs, care se judecă de ICCJ, este de 5 zile, iar mai devreme dosarul nu poate ajunge la instanţa care astfel, oricât ar vrea să se grăbească, nu va putea judeca decât probabil în vreo săptămână, iar asta în regimul cel mai urgent", a menționat acesta.
Alina Gorghiu: E imposibil de explicat "o asemenea minune"
Pe subiect s-a pronunțat și fostul ministru al Justiției, Alina Gorghiu.
"Povestea de azi este despre cum un judecător neprofesionist decredibilizează întregul sistem de justiție", a scris ea pe Facebook.
Gorghiu spune că din punct de vedere juridic e imposibil de explicat "o asemenea minune". "E pur și simplu, o soluție aberantă care decredibilizează justiția profesionistă. Nu poate avea nicio consecință. Dar, sigur, toată propaganda izolaționiștilor va spune: uite, vom avea turul 2 înapoi!", a scris Alina Gorghiu.
Potrivit fostului ministru, decizia poate fi atacată "chiar imediat" la ÎCCJ, "chiar dacă nu e motivată și se poate cere suspendarea ei, a hotărârii Curții".
"Procesul electoral merge mai departe. E în baza unei alte HG. E o procedură diferită, pendinte, neanulată. Orice persoană interesată poate ataca. Hotărârile CCR sunt definitive și obligatorii pentru toată lumea, indiferent de ce zice oricine, chiar dacă e o instanță. Una care nu știe carte. CCR nu se supune legii contenciosului administrativ în ceea ce privește hotărârile pronunțate", a adăugat Gorghiu.