Este doar o chestiune de timp până când Rusia va începe să folosească diverse trucuri pentru a trimite mărfuri prin țări prietene pentru a evita sancțiunile europene.
Europa a impus sancțiuni economice fără precedent împotriva Moscovei în încercarea de a slăbi economia țării și de a-l forța pe Vladimir Putin să abandoneze războiul din Ucraina.
Dar, pe măsură ce interdicțiile de export vor apărea în următoarele luni, Rusia va începe să râvnească la bunurile la care nu mai are acces și care sunt esențiale pentru economia sa militară și internă, scrie Politico.
Kremlinul va dori, de asemenea, să-și refacă rezervele cu venituri obținute din vânzările de produse sancționate - de la cărbune și petrol, la caviar - către cei care sunt dispuși să le cumpere.
Asta înseamnă că, mai devreme sau mai târziu, Moscova va încălca interdicțiile impuse.
„În țara mea, credem că totul ar trebui să fie securizat, astfel încât să nu existe nicio posibilitate de a introduce nimic prin contrabandă. Dar suntem realiști și știm că dacă există sancțiuni, există mereu oameni care vor să le ocolească. Nu este posibil să rezolvăm absolut totul”, a spus un înalt diplomat al UE.
Ce va dori Rusia?
De când Rusia a anexat Crimeea în 2014, provocând un prim val de sancțiuni, Moscova a încercat să își crească independența economică, dar nu a fost posibil în toate domeniile. Este mai ușor să-ți faci propria brânză decât să produci singur microcipuri, de exemplu.
Asta înseamnă că Rusia va avea nevoie de tehnologie din Occident, pe măsură ce sancțiunile vor afecta proviziile. Aceste produse sunt vitale atât pentru uz militar, cât și civil, precum și pentru menținerea exporturilor de petrol și gaze către țări precum India, unde nu sunt interzise.
„Rusia are nevoie disperată de cipuri, semiconductoare și mai multe materii prime esențiale, cum ar fi litiul, pentru a continua să producă arme și acumulatori electrici necesari pentru uz militar.
Fără aceste provizii sofisticate, industria militară rusă va fi efectiv paralizată”, a spus un fost oficial ucrainean care a lucrat în domeniul comercial.
Rusia se bazează pe tehnologia occidentală pentru infrastructura de petrol și gaze, ceea ce face ca interzicerea recentă a exportului de echipamente folosite la gazele naturale lichefiate (GNL) să fie deosebit de problematică pentru Moscova.
„Dependența este foarte mare”, a spus Maria Shagina, cercetător la Institutul Internațional de Studii Strategice.
Ce țări ar putea să-l ajute pe Putin
Este posibil ca Moscova să încerce să importe mărfurile restricționate prin noi rute comerciale, folosind metode costisitoare pentru a evita sancțiunile occidentale.
Lista țărilor considerate ca potențiale puncte slabe pentru aplicarea și respectarea sancțiunilor este variată, iar Putin va găsi parteneri în mijlocul Europei și nu numai.
„Există câteva țări care ar putea ajuta Rusia. Turcia și Emiratele Arabe Unite sunt printre ele”, a declarat un fost oficial de rang înalt al Trezoreriei Statelor Unite care s-a ocupat de sancțiuni.
Turcia, care beneficiază de acces la piața Uniunii Europene prin uniunea vamală, nu s-a aliniat regimului de sancțiuni impus de UE, așa cum au făcut Elveția și Norvegia.
Apoi, sunt vecinii Rusiei din Uniunea Economică Eurasiatică: Belarus, Kazahstan, Armenia și Kârgâzstan.
Foști oficiali ai serviciilor secrete occidentale au declarat pentru Politico că ar putea exista o creștere a comerțului în zonă, lucru pe care Kazahstanul îl încurajează public. Dar o creștere a comerțului obișnuit ar putea veni și cu fluxuri de mărfuri ilicite sancționate.
„Aici, în Kârgâzstan, rușii care lucrează în sectorul IT au sosit în număr mare. Dar am aflat că nu toți sunt aici din motive politice. Unii au fugit cu aprobarea angajatorului lor pentru a evita sancțiunile”, a scris pe Twitter profesorul asociat Kevin Limonier de la Institutul Francez de Geopolitică.
Shagina crede că „Kazahstanului îi pasă de reputația sa internațională” pentru că încă vrea să atragă afaceri din China și Occident, dar „dacă unei companii din Kârgâzstan nu îi pasă” să fie tăiată de pe piața americană prin sancțiuni, ar putea intra în afacerea profitabilă al evitării sancțiunilor.
Verigi slabe în Europa
Moscova ar putea căuta, de asemenea, țări unde există slabe controale vamale. Asta pentru că fiecare țară are propriile reguli naționale, așa că unele jurisdicții sunt mai blânde decât altele.
Shagina a dat exemplul Italiei, unde au existat „o mulțime de cazuri” de mărfuri interzise care aproape că au fost exportate în Rusia după introducerea sancțiunilor din 2014.
Navele „cu legături cu Germania, Italia, Grecia și Bulgaria” au acostat și ele în porturile sancționate din Crimeea, a spus ea.
Mai mult, UE nu au fost atât de dură cu țările care au evitat sancțiunile. De exemplu, după ce Siemens a expediat turbine cu gaz în Rusia în 2015 și 2016 care au ajuns în Crimeea, procurorii ar fi investigat unii angajați Siemens, dar nu au existat rapoarte publice despre concluziile anchetei.
„Nu am auzit până acum nimic despre vreo consecință juridică a acestei încălcări a sancțiunilor”, a declarat parlamentarul european Anna Fotyga, care fost ministru de Externe al Poloniei.
Contrabandă pe mare
Moscova va trebui să continue să exporte mărfuri precum petrol, cărbune, minerale și cereale pentru a alimenta economia afectată de război și pentru a finanța invazia Ucrainei.
Experții avertizează că Putin ar putea găsi modalități viclene de a continua să vândă mărfuri sancționate, precum cărbunele.
Un truc obișnuit al Rusiei este să transfere marfa exportată de pe un vas pe altul și să spună că transportul provine dintr-o țară care nu este sancționată.
Un alt truc este ca navele să-și dezactiveze dispozitivele de urmărire a locației pentru a-și ascunde activitățile. S-a înregistrat o creștere bruscă a acestei practici, după invadarea Ucrainei.
Sancțiuni și pedepse
UE a făcut, de asemenea, planuri pentru ca încălcarea sancțiunilor impuse Rusiei să fie pedepsite.
Experții indică Ungaria, Bulgaria și statele balcanice din afara UE, inclusiv Serbia, prietenoasă cu Rusia, ca potențiale verigi slabe atunci când vine vorba de aplicarea sancțiunilor.
Politico a contactat autoritățile vamale din Franța, Polonia, Austria, Belgia, Malta și Bulgaria. Niciuna nu a răspuns la întrebările publicației, în afară de vama bulgară, care a spus că „în prezent nu există încercări frecvente de a evita sancțiunile”, iar „Administrația vamală bulgară aplică cu strictețe sancțiunile impuse în prezent”.