Cum avem două războaie în desfăşurare, în proximitatea României, MApN a elaborat o lege prin care spionajul militar devine serviciu secret cu acte în regulă, adică va avea personalitate juridică, va putea înființa firme la care să fie acționar, va putea angaja personal civil şi va face filaje, interceptări și percheziții.
Toate aceste noutăţi apar într-un proiect publicat de Ministerul Apărării, dedicat Direcției Generale de Informații a Armatei (DGIA) şi modului în care aceasta va deveni un serviciu secret autentic. Până acum, activitatea DGIA era prevăzută în legea MApN.
DGIA se va ocupa de:
- informațiile militare,
- contrainformațiile militare,
- securitatea militară,
- reprezentarea și diplomația apărării,
- protecția și paza principalelor categorii de factori umani și materiali din responsabilitatea MApN,
- prevenirea și combaterea terorismului,
- managementul activității oficiale de cifru și a sistemelor criptografice din responsabilitatea MApN,
- managementul infrastructurii de chei publice a MApN,
- cyber intelligence și counter-cyber intelligence.
Noul proiect arată că DGIA se va supune controlului parlamentar, prin comisiile pentru Apărare ale Camerei și Senatului, iar ministrul Apărării va prezenta anual Parlamentului rapoarte privind activitatea serviciului militar de informații, scrie Umbrela Strategică.
DGIA va avea personal militar și civil, iar evidența efectivelor sale se va ține separat de cea a efectivelor MApN. În ce priveşte personalul civil, este posibil să fie vorba de specialişti IT pentru divizia Cyber, pentru că o altă modificare importantă se referă la această zonă. Activitatea Cyber devine o prioritate a spionajului militar românesc, scrie Defence România.
Personalul DGIA își desfășoară activitatea deschis, secret sau acoperit, în funcție de misiuni, în condiții stabilite prin ordin al ministrului Apărării.
Personalul militar și civil semnează, la încadrare, un angajament de confidențialitate și conduită, prin care secretul datelor și informațiilor trebuie păstrat inclusiv după ieșirea din activitate.
DGIA va rămâne în subordinea ministrului Apărării, dar pe lângă finanțarea de la buget va putea atrage fonduri din ”alte surse legal constituite”, ceea ce înseamnă că va putea înființa firme la care să fie acționar, adaugă G4Media, care a studiat proiectul.
În plus, Direcția va putea face filaje, interceptări de comunicații și percheziții cu mandat de la judecător.
Ca noutate, se instituie prin lege protecția acordată personalului DGIA și angajaților acoperiți, care au fost deconspirați. Asta înseamnă că colaboratorii DGIA din teatrele de operațiuni pot fi astfel extrași și protejați de instituție în cazul deconspirării.
Nota de fundamentare a legii arată că proiectul ”asigură o delimitare clară a atribuțiilor de cele ale Statului Major al Apărării”, în ”contextul geopolitic turbulent și impredictibil”, dar și la ”exigențele partenerilor euro-atlantici”.
Proiectul este asumat de ministrul Apărării, Angel Tîlvăr, al cărui tată a fost șef al Contrainformațiilor din Vrancea (o direcție a Securității, poliția secretă comunistă), înainte de decembrie 1989.