Consiliul de Securitate al ONU a adoptat, luni, prima rezoluţie obligatorie, prin care solicită încetarea imediată a focului în războiul din Gaza, pentru restul Ramadanului, dar şi eliberarea necondiționată a tuturor ostaticilor.
Luna sfântă a musulmanilor a început pe 11 martie și se va încheia pe 9 aprilie, ceea ce înseamnă că ONU cere un armistiţiu imediat, de două săptămâni.
Israelul este profund nemulţumit de rezoluţia adoptată şi de schimbarea de poziţie a americanilor, care nu s-au mai opus prin veto. Însă Hamas a salutat rezoluția şi vrea un imediat schimb de prizonieri.
Este prima rezoluţie care cere încetarea focului, după mai bine de cinci luni de la începutul conflictului dintre Israel şi Hamas, soldat cu peste 32.000 de morţi în Gaza.
Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a salutat acest vot ”foarte aşteptat”.
”Consiliul de Securitate al ONU tocmai a adoptat o rezoluţie foarte aşteptată cu privire la Gaza, care cere un armistiţiu acum şi eliberarea imediată şi necondiţionată a tuturor ostaticilor. Această rezoluţie trebuie pusă în aplicare. Un eşec ar fi de neiertat”, scrie Antonio Guterres, pe X.
Şi şefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, s-a arătat mulţumită şi a spus că punerea în aplicare a rezoluției este „vitală pentru protecția tuturor civililor”.
Rezoluția a fost susținută de Rusia și China, dar și de Grupul Arab de 22 de națiuni din cadrul Națiunilor Unite, transmite Sky News.
Americanii s-au abţinut, Netanyahu anulează o vizită în SUA
Rezoluţia a fost adoptată cu 14 voturi, pentru că Statele Unite s-au abţinut, după ce în trei cazuri anterioare s-au opus prin veto, relatează The Guardian.
Înainte de vot, au existat informații potrivit cărora prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu a amenințat că va anula o vizită planificată la Washington, dacă americanii nu se opun propunerii.
Şi cum SUA nu s-au opus, Netanyahu s-a ţinut de cuvânt şi a contramandat călătoria planificată pentru colaboratorii săi de top, Ron Dermer și Tzachi Hanegbi.
Într-o declaraţie, biroul premierului a acuzat SUA că dăunează efortului de război al Israelului și încercărilor de a elibera ostatici, prin hotărârea de a nu-şi folosi dreptul de veto pentru a bloca această rezoluție a Consiliului de Securitate.
Decizia de azi marchează „o retragere clară față de poziția consecventă a SUA în Consiliul de Securitate de la începutul războiului” și una care „dă Hamasului speranță că presiunea internațională îi va permite să obțină o încetare a focului, fără a ne elibera ostaticii”, adaugă declarația.
Ca reacţie, un purtător de cuvânt al Casei Albe a declarat că Statele Unite sunt "foarte dezamăgite" de decizia premierului Netanyahu.
În schimb, Hamas a salutat rezoluția ONU și a anunţat că este gata să se angajeze într-un schimb imediat de prizonieri cu Israelul. Într-o declarație postată pe rețelele de socializare, Hamas a transmis că este nevoie de o pauză în luptă pentru „îngroparea martirilor noștri care au rămas luni de zile sub dărâmături” și pentru a avea acces la „resursele umanitare”.
Vineri, Rusia și China au respins o rezoluție realizată de SUA, care ar fi susținut „o încetare a focului imediată” în Gaza.
La reuniunea de azi, ambasadorul american Linda Thomas-Greenfield a criticat ceea ce consideră abordarea cinică a Rusiei și Chinei, iar Statele Unite sunt dezamăgite că rezoluția încă nu merge suficient de departe pentru a condamna Hamas ca organizație teroristă.
Războiul din Gaza, la ONU
De fapt, niciuna dintre rezoluţiile adoptate de Consiliul de Securitate după atacul din 7 octombrie nu condamnă în mod specific Hamas. Din acest motiv, Israelul condamnă aceste rezoluţii.
Consiliul a adoptat anterior două rezoluții (din 8 supuse la vot), însă a fost vorba doar despre texte cu caracter umanitar.
Propunerea de vineri a marcat pentru prima dată când SUA susțin o rezoluție care conține cuvântul „încetare a focului”, reflectând o înăsprire a poziției administrației Biden față de Israel.
Rezoluțiile Consiliului de Securitate al ONU sunt obligatorii și trebuie aplicate. Dacă nu se întâmplă aşa, organismul ONU poate lua măsuri prin care să determine părţile să se supună. Aceste măsuri încep de la sancțiuni, dar pot ajunge la trimiterea de trupe pentru restabilirea păcii.