Ce ne spune Rusia, prin modul în care a masat trupele la granițe? Invazia Ucrainei nu e singura amenințare

Ce ne spune Rusia, prin modul în care a masat trupele la granițe? Invazia Ucrainei nu e singura amenințare

Tensiunile cresc continuu la frontiera ruso-ucraineană, Kievul și Washingtonul avertizând că e neobișnuită activitatea militară a rușilor.

Ministerul Apărării din Ucraina a spus la începutul lunii noiembrie că 90.000 de soldați ruși au fost aduși la graniță, dar și în regiunile din estul țării controlate de separatiști.

Oficiali americani și NATO au avertizat că Rusia ar putea pregăti o invazie, însă Kremlinul a negat, susținând doar că iau ”măsuri de protecție după amenințările Ucrainei” și prezenței în Marea Neagră a unor nave militare americane.

EuroNews a stat de vorbă cu experți militari și de politică externă pentru a descifra mesajul și intențiile Rusiei.

Câți soldați a adus Rusia la granițe

”Despre multe dintre aceste mutări de trupe am aflat doar din imagini din satelit, ceea ce nu putem spune că ne oferă cea mai mare acuratețe a informațiilor. De multe ori avem doar imagini radar.

Așa că vedem că sunt niște formațiuni militare acolo, pentru că vehiculele prezente sunt pline de fier, deci au o altfel de amprentă față de un camion obișnuit. Dar nu putem ști cu certitudine dacă este o mitralieră mobilă, un tanc de luptă sau orice alt vehicul militar”, a explicat Gustav Gressel, de la Consiliul European pentru Relații Externe (ECFR).

El a spus că acum Rusia și-a păstrat în regiunea Smolensk batalioane din Armata 41, în timp ce la poligonul de la Pogonovo sunt multe trupe, de la diverse detașamente, fiind prezenți și cei de la tancuri. Unități ale Armatei 58 au fost mutate în Crimeea, în peninsula ocupată de ruși fiind forfotă mare în această perioadă.

Expertul a precizat că și în Rostov-on-Don e trafic intens, însă nu sunt avioane de luptă, ci aeronave militare de transport. În oraș, care e considerat centrul acestei operațiuni, e mobilizată și Garda Națională. Și majoritatea echipamentelor care ajung în Rostov-on-Don au destinația finală Donbas, pentru alimentarea separatiștilor.

Gressel spune că mobilizarea Gărzii Naționale, pentru el, este semn că Rusia ia în calcul o invazie în Ucraina.

Andriy Zagorodnyuk, ministru al Apărării în Ucraina până anul trecut, spune că vizita șefului CIA în Rusia de acum două săptămâni a coincis cu momentul în care Washingtonul a avertizat Kievul de planurile Kremlinului de o potențială invazie.

El spune însă că, deși ce vedem arată clar a pregătiri de invazie, a trece efectiv la fapte e mai puțin probabil pentru Rusia.

Armistițiul Kievului cu separatiștii nu mai funcționează

Pe de altă parte, Katharine Quinn-Judge de la Grupul Internațional pentru Gestionarea Crizelor, analist specializat pe Ucraina, spune că nu ar trebui luate chiar de bune declarațiile pe subiect ale niciuneia dintre tabere.

”În primăvară, oficiali ucraineni, dar și UE, aruncau în stânga și-n dreapta cu cifre nu tocmai corecte despre numărul soldaților ruși de la granițe”, a spus ea, explicând că de exemplu soldații de la frontiera cu Donbas sunt staționați permanent acolo, deci nu e corect să fie numărați de fiecare dată când se vorbește de armatele rusești de la granițe.

Pe de altă parte, Quinn-Judge a povestit că tocmai s-a întors din Luhansk și că oamenii i-au povestit că armistițiul semnat în iulie 2020 între separatiști și Kiev a funcționat până acum câteva luni, când a început să se tragă iar.

Ea a spus însă că nu plutea vreo teamă de invazie în aer, pentru că oamenii de acolo trăiesc în sărăcie și sunt ocupați să-și asigure traiul de pe o zi pe alta, așa că nu au timp să se gândească la război.

Și totuși, ce vrea Rusia?

Însă nici nu este dorința Kremlinului să sperie oamenii de rând, ci mesajul este țintit mai sus. Experții consultați de EuroNews sunt toți de părere că noua mobilizare militară a Rusiei e diferită față de cele precedente.

Zagorodnyuk spune că acum măștile sunt jos. În primăvară, Kremlinul a spus că a adus trupele la granița ucraineană pentru participarea la exerciții militare. Acestea au început mai târziu, deci nu păreau chiar conectate, dar măcar a fost dată o explicație, spre deosebire de acum.

În plus, cu ce știm de la invazia Crimeei, mutarea de acum aduce cu pregătirile de atunci și de aceea comunitatea internațională e îngrijorată.

Opinia fostului ministru ucrainean e împărtășită și de Gressel, care face și o scurtă rememorare a evenimentelor din ultima perioadă.

Rusia continuă să tot facă solicitări către Ucraina, în ce privește implementarea tratatului de la Minsk, la care s-a ajuns în 2015 cu ajutorul Franței și Germaniei, pentru a fi pus capăt conflictului. Tratatul prevede că Ucraina va recăpăta controlul graniței cu Rusia atunci când va permite teritoriilor separatiste să își aleagă lideri și modul în care să se guverneze.

Kievul a prezentat de curând planuri pentru numirea unei administrații de tranziție, cu promisiunea de a permite noi lideri, dar aleși în conformitate cu legislația ucraineană. Rusia respinge acest plan și cere pe ton tot mai amenințător implementarea acordului de la Minsk conform viziunii Kremlinului.

În același timp, propaganda din Rusia prezintă Ucraina ca pe un agresor de care liderii trebuie să-i apere pe cetățeni. Evident, e arătat cu degetul drept ”dușman” și Vestul, care oferă arme letale de ultimă generație ucrainenilor și face manevre de intimidare în Marea Neagră.

Întrebat săptămâna trecută direct dacă Rusia vrea să invadeze Ucraina, ambasadorul Rusiei la ONU, Dmitri Polianski, a răspuns în aceeași linie: ”Rusia nu a planificat, nu a invadat și nici nu are de gând să o facă, decât dacă este provocată de Ucraina sau de altcineva”.

Și să nu uităm de amplul eseu al lui Putin publicat pe site-ul Kremlinului la jumătatea lui iulie anul acesta, în care punea sub semnul întrebării integritatea teritorială şi suveranitatea Ucrainei.

În articolul său, Putin susţinea că autorităţile ucrainene au decis să întemeieze independenţa Ucrainei prin ”negarea trecutului său”. Preşedintele rus acuza Kievul de ”asimilare forţată” a ruşilor, iar Occidentul de crearea unui proiect ”anti-Rusia” cu scopul de a rupe relaţiile dintre Ucraina şi Federaţia Rusă.

În opinia şefului statului rus, Ucraina de astăzi ar fi doar ”rodul epocii sovietice”, el avertizând Kievul că ”adevărata suveranitate a Ucrainei este posibilă doar în parteneriat cu Rusia”.

Scenariul războiului cu NATO

Astfel, plecând de la Occidentul ”dușman”, Gressel avansează și o altă teorie despre noua masare de trupe și se întreabă dacă nu cumva Rusia își arată mai degrabă colții către NATO.

”Dacă ne uităm pe hartă, Smolensk nu e cel mai apropiat punct de unde să se intre cu armata în Ucraina”, a spus expertul, care precizează că locația e mai apropiată de Belarus și ar putea da un indiciu despre planurile lui Putin de a susține criza migranților iscată de Alexandr Lukașenko, ce afectează grav țări UE și NATO precum Polonia și Lituania.

”Dacă Rusia ar începe un război cu NATO în vest, Armata 41 ar conduce lupta prin Belarus, spre trecătoarea Suwalki. Aceasta este granița polono-lituaniană care separă Belarusul de enclava rusească Kaliningrad. Armata 41 cel mai probabil ar fi susținută de Armata a 11-a și împreună ar avea ca scop să zdrobească apărarea celor două state”, spune expertul.

În orice caz, ambele scenarii sunt ipotetice și specialiștii speră că așa vor rămâne, având în vedere că Rusia e conștientă că ar plăti un preț foarte mare dacă ar acționa în direcția invaziei.

Gressel spune că ce ar putea face în plus Vestul ar fi să trimită trupe în Ucraina, care ar transmite astfel Rusiei semnalul clar că dacă mai face un pas, i se va răspunde.

Până acum SUA și NATO au lansat nave militare în Marea Neagră și săptămânile trecute Washingtonul a livrat echipament militar Kievului în valoare de peste 60 de milioane de dolari. Totodată, chiar dacă neoficial, Marea Britanie și-ar fi anunțat de asemenea disponibilitatea să trimită aeronave de luptă în Ucraina.

Așadar, cel mai probabil Rusia își încordează mușchii către Vest și lucrează pentru destabilizarea Ucrainei, astfel încât să aibă o poziție superioară în negocieri.

”Îi transmite Kievului mesajul 'nu te poți ascunde în spatele armatelor, nu te poți ascunde în spatele Franței sau Germaniei. Dacă nu faci cum îți spunem, vei avea război'”, e concluzia trasă de Gressel.


În fiecare zi scriem pentru tine. Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, dă-ne un like. 👇