Ansamblul monumental „Calea Eroilor” realizat de Constantin Brâncuși la Târgu Jiu și Frontierele Imperiului Roman – Dacia au primit sâmbătă acceptul pentru a fi incluse în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO.
Cele două dosare au primit acceptul pentru a fi incluse în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, sâmbătă, în cadrul celei de-a 46-a sesiuni a Comitetului Patrimoniului Mondial ce se desfășoară în India, la New Delhi, a informat ministrul Culturii, Raluca Turcan.
Plasează oraşul ca element funcţional în centrul monumentului
România a depus, în ianuarie 2018, la Centrul Patrimoniului Mondial UNESCO dosarul de nominalizare pentru Ansamblul monumental «Calea Eroilor» realizat de Constantin Brâncuşi la Târgu Jiu. După o perioadă în care s-au intensificat eforturile pentru a răspunde criteriilor UNESCO, evaluarea dosarului a fost reluată de către ICOMOS (International Council on MonumentsandSites – organism consultativ al UNESCO) în 2023.
”Complexul monumental, construit între anii 1937 şi 1938 pentru a comemora sacrificiul suprem al românilor - soldaţi, poliţişti şi cetăţeni de rând - care au murit apărând oraşul Târgu Jiu în timpul Primului Război Mondial, reprezintă un punct de cotitură în istoria sculpturii monumentale şi a artei publice.
Este creaţia fundamentală şi singura lucrare publică de mare anvergură a sculptorului român Constantin Brâncuşi care, în loc să plaseze monumentul în oraş, «a plasat oraşul ca element funcţional în centrul monumentului». [...]
Ansamblul Monumental realizat de Constantin Brâncuşi la Târgu Jiu reprezintă o lucrare excepţională, o fuziune între sculptura monumentală abstractă, arhitectura peisajului, inginerie şi instalaţie urbană ce oferă o experienţă comemorativă secvenţială, la scară urbană, având o puternică încărcătură simbolică şi marcând o expresie artistică de mare forţă şi puritate în plan multiplu: artistic, simbolic şi spiritual.
Combinaţia dintre conceptul artistic, calitatea excepţională a execuţiei şi realizarea inginerească a Coloanei fără sfârşit, în special, contribuie la desăvârşirea uneia dintre cele mai importante sculpturi monumentale publice ale secolului XX”, se arată în proiectul de decizie elaborat pe baza recomandării ICOMOS.
Cel mai mare segment al Frontierelor Imperiului Roman
De asemenea, România a depus, în ianuarie 2023, la Centrul Patrimoniului Mondial UNESCO, dosarul de nominalizare pentru Frontierele Imperiului Roman-Dacia, care s-a aflat, timp de un an şi jumătate, în procedură de evaluare în vederea stabilirii recomandărilor ICOMOS.
”Bunul serial prezintă un important schimb de valori umane şi culturale de la apogeul Imperiului Roman, respectiv dezvoltarea arhitecturii militare romane şi a cunoştinţelor şi competenţelor tehnice de construcţie şi de management al teritoriului, de la un capăt la altul al imperiului. [...]
Parte a sistemului general de apărare a Imperiului Roman, Frontierele Imperiului Roman - Dacia constituie o mărturie excepţională a extinderii maxime a puterii Imperiului Roman prin consolidarea frontierelor sale nordice şi reprezintă o manifestare fizică a politicii imperiale. [...]
Ele atesta versatilitatea şi sofisticarea modului în care romanii s-au raportat la topografia şi climatul local, în contextul politic, militar şi social al vremii, în partea de nord a imperiului.
Cu o lungime de peste o mie de kilometri, Frontierele Imperiului Roman - Dacia este cel mai mare segment al Frontierelor Imperiului Roman şi cuprinde atât sectoare terestre, cât şi fluviale, caracterizate prin tipuri, amplasări şi densităţi variate de instalaţii militare distribuite în teritoriu”, se arată în proiectul de decizie elaborat pe baza recomandării ICOMOS.
Cu ce mai e prezentă România pe lista UNESCO
Noile înscrieri completează prezenţa românească pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, unde se mai află:
- Delta Dunării (1991)
- Sate cu biserici fortificate din Transilvania (1993)
- Biserici din Moldova (1993, 2010)
- Mânăstirea Hurezi (1993)
- Cetăţile dacice din Munţii Orăştiei (1999)
- Centrul Istoric Sighişoara (1999)
- Biserici de lemn din Maramureş (1999)
- Pădurile seculare şi virgine de fag din Carpaţi şi alte regiuni ale Europei (2017)
- Peisajul cultural minier Roşia Montană (2021).
Convenţia privind protecţia patrimoniului mondial, cultural şi natural stabileşte că anumite bunuri din patrimoniul cultural prezintă o importanţă excepţională care necesită protejarea lor ca parte din patrimoniul mondial al întregii omeniri.