Președintele belarus, Aleksandr Lukașenko, a câștigat un nou mandat de cinci ani, obținând 87,6% din voturi la alegerile desfășurate duminică, potrivit unui sondaj la urne prezentat la televiziunea de stat.
Comisia electorală a anunțat că rata de participare a fost de 81,5%, dintr-un total de 6,9 milioane de alegători, relatează Reuters.
Lukașenko, în vârstă de 70 de ani, conduce țara din 1994.
Într-o conferință cu presa internațională care a durat peste patru ore, Lukaşenko a declarat că „nu regretă” că i-a permis „fratelui său mai mare” Putin să folosească Belarusul pentru a invada Ucraina.
„Nu regret nimic”, a spus el, răspunzând la o întrebare din partea AFP.
El a refuzat să spună dacă aceasta este ultima sa candidatură, adăugând însă că „nu este pe moarte” şi că nu are un succesor anume în minte. Pe fondul zvonurilor privind o succesiune familială, Lukaşenko a negat că vreunul dintre cei trei fii ai săi ar dori să îi ia locul.
Autocratul a declarat că ar putea exista „viitori preşedinţi” printre actualii guvernatori regionali sau membri ai guvernului sau ai parlamentului, dar nu şi o femeie, făcând această afirmaţie într-o manieră misogină caracteristică.
„Sunt total împotriva ideii ca o femeie să facă acest lucru. O femeie nu poate fi un dictator, dar avem destul de mulţi bărbaţi care ar putea fi lideri”, a spus el.
În timpul celui de-al șaselea mandat, președintele Lukașenko a înăbușit complet orice disidență, după demonstrațiile fără precedent care l-au vizat în 2020, apropiindu-se din ce în ce mai mult de Moscova, până în punctul în care a permis prezența armatei ruse pe teritoriul Belarusului pentru a invada Ucraina în 2022.
Duminică, ministrul german de externe, Annalena Baerbock, a declarat că a fost o „zi amară pentru toţi cei care tânjesc după libertate şi democraţie”, referindu-se la alegerile din Belarus.
„Poporul din Belarus nu a avut de ales. În loc de alegeri libere şi corecte şi de o viaţă fără frică şi arbitrar, ei se confruntă zilnic cu opresiune, represiune şi încălcări ale drepturilor omului”, a declarat ea.
Şefa diplomaţiei UE, Kaja Kallas, a declarat la rândul său că „simulacrul de alegeri” de duminică nu a fost „nici liber, nici corect” şi că UE va menţine sancţiunile împotriva regimului.
Într-un interviu acordat AFP la începutul lunii ianuarie, Svetlana Tihanovskaia, lider al opoziției în exil și candidată împotriva lui Lukașenko în 2020, a denunțat alegeri „false”, organizate într-un climat de teroare.
Potrivit ONU, peste 300.000 de belaruși, dintr-o populație de nouă milioane, au fugit din țară din motive politice, în principal în Polonia.
Organizațiile pentru drepturile omului estimează că în Belarus continuă să fie peste 1.200 de prizonieri politici deținuți în condiții dificile, adesea lipsiți de acces la avocați sau de contactul cu cei dragi.