44% dintre cetățenii Republicii Moldova își doresc Unirea cu România. Ce pot face politicienii români?

Laurentiu Plesca

EXPERT AFILIAT EUROPULS

Laurențiu Pleșca este cercetător al Centrului Român de Studii Ruse și analist în cadrul German Marshall Fund of the United States. Este Doctorand al Școlii Doctorale de Științe Politice al Universității din București, licențiat în Științe Politice, Universitatea din București, absolvent al unui masterat la aceeași facultate, Programul de Relații Internaționale și Studii Europene, absolvent al unei burse în Franța la universitatea Sciences Po Lille. Vorbește 3 limbi străine: engleză, italiană și rusă. Laurențiu publică analize pe teme precum geopolitica Rusiei în zona Mării Negre, politica internă și externă a statelor ex-sovietice (în special Republica Moldova, Ucraina, Armenia, Georgia, Belarus, Azerbaijan, Kazahstan). De asemenea, îl preocupă integrarea europeană și analizează politica internă și externă a României, cât și a Republicii Moldova.


Conform celui mai recent sondaj de opinie elaborat de iData în perioada 20-31 martie 2021, cu un eșantion de 1.314 respondenți și o marjă de eroare de +-2,5% – aproximativ 44% dintre cetățenii moldoveni susțin Unirea Republicii Moldova cu țara mamă – România.

Totuși la întrebare în ce lider moldovean aveți cea mai mare încredere, respondenții au răspuns actualul președinte al RM – Maia Sandu cu 31%, urmat de Igor Dodon cu 23,5%.

Iar cetățenii moldoveni au o încredere pentru liderii partidelor unioniste care cumulat valorează 1%.

De aici și întrebarea: Cum se face că valul unionist este în continuă ascensiune, de la 37,5% în ianuarie 2021 la 44% în martie, iar liderii unioniști au tot scăzut în sondaje?

ADVERTISING

Pe fundalul suportului continuu al României în lupta împotriva pandemiei de coronavirus, cu ajutor umanitar compus din măști de protecție, medicamente, echipament medical și vaccin în cantități considerabile, uite că procentul celor care își doresc și susțin Unirea a crescut cu aproape 7% într-un timp relativ scurt.

grafic-Republica-Moldova

Maia Sandu, președintele Republicii Moldova, este un personaj politic cu viziuni profund pro-europene, însă când vine vorba despre valul unionist este puțin mai rezervată.

Ce acțiuni concrete vor face politicienii pro-unioniști în următoarea perioadă pentru a se putea hrăni cu această constantă ascendență a viziunilor pro-Unire în rândul populației? Vor putea unioniștii de la Chișinău profita de pe urma acestor mișcări tectonice?

Ceea ce știm cu siguranță este că Partidul Național Liberal încearcă o nouă schimbare de viziune și de parteneriat. Pe lângă faptul că președintele PNL și președintele Camerei Deputaților, Ludovic Orban, a susținut candidatura Maiei Sandu la alegerile prezidențiale din 15 noiembrie 2020, acesta, de curând, la 6 aprilie, a mai făcut un “pas” pentru colaborarea politică a celor două maluri ale Prutului și a invitat în Parlamentul României o delegație a partidului moldovenesc PAS (Acțiune și Solidaritate) - partidul pro-prezidențial pentru o vizită de lucru.

Cu siguranță la București sunt resimțite evoluțiile politice din Republica Moldova și din punctul meu de vedere se fac și multe chestiuni palpabile în vederea apropierii celor două maluri ale Prutului. Cum anume?

ADVERTISING

Președintele României, Klaus Iohannis a făcut prima vizită în Republica Moldova, fiind prima și singura vizită a unui lider european la Chișinău, după numirea în funcției a Președintei Republicii Moldova, Maia Sandu.

Desigur, acesta vizită a avut scopul de a relansa relațiile România - Moldova, după o perioadă rece de președinție a lui Igor Dodon. Desigur că nu a fost o simplă vizită, mai ales că președintele României nu a a venit la Chișinău cu mâna goală, ci a anunțat și donația a 200 de mii de doze de vaccin anti-covid, dar și cu donația indispensabilă de 6.000 tone de motorină pentru agricultorii moldoveni, după o secetă severă.

De asemenea, este important de menționat că pe lângă faptul că România, într-o perioadă dificilă de criză sanitară, a donat Republicii Moldova echipamente medicale în valoare de 3,5 milioane de euro și 2 tranșe din totalul de 200 mii de doze de vaccin, cetățenii români care locuiesc în Republica Moldova se pot înscrie pe platforma de vaccinare a guvernului României și cunoaștem că sunt aproximativ un milion de basarabeni care au și cetățenia română.

ADVERTISING

Mai mult decât atât, un reputat think-tank de la București a propus o politică publică de extindere a programului de vaccinare din România prin includerea tuturor cetățenilor Republicii Moldova și de a le oferi tuturor posibilitatea de a se vaccina.

scrisoare

Am certitudinea că această politică publică va fi adoptată de Guvernul Cîțu, însă nedumerirea se referă la sincronizare: Această decizie va fi luată cât mai curând posibil? Ori peste o lună - două, atunci când România va avea mai multe doze de vaccin decât doritori de a se vaccina?


În fiecare zi scriem pentru tine. Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, dă-ne un like. 👇