Ministerul Educației vrea să pună capăt fenomenului migrației școlare prin vize de flotant, care a dus în ultimul deceniu la depopularea școlilor de cartier și la supraaglomerarea unităților din zonele centrale.
Daniel David, ministrul Educației, a declarat că va colabora cu Ministerul de Interne pentru identificarea unor soluții legislative care să acorde prioritate copiilor cu domiciliu stabil în circumscripția școlară la înscrierea în clasa pregătitoare.
„Nu este corect ca vizele de flotant să aibă aceeași valoare ca domiciliul stabil”, spune ministrul Educației, făcând referire la actuala legislație care tratează cele două forme de reședință în mod egal din punct de vedere administrativ.
În acest moment, copiii care dețin viză de reședință temporară pot fi înscriși la fel de ușor la o școală dintr-o zonă dorită, în detrimentul celor care locuiesc cu acte în regulă în apropierea unității de învățământ.
ProTV relatează că fenomenul vizelor de flotant a fost semnalat constant de părinți, profesori și experți în educație. Părinții ajung să plătească între 200 și 400 de euro pentru o viză de flotant doar pentru a-și asigura un loc într-o școală considerată "de top", în timp ce clădirile unităților de învățământ din cartierele mărginașe rămân cu săli goale și cu tot mai puține resurse.
„În SUA și Franța, copiii merg la școală în funcție de rezidență. Poate fi un model și pentru România. E nevoie de o diferențiere clară între cei care locuiesc permanent într-o zonă și cei care au reședință temporară sau locuință de vacanță”, afirmă ministrul Educației.
Statistica din Capitală este grăitoare: primele cinci școli gimnaziale din București au însumat peste 11.000 de elevi, iar în unele cazuri, până la 75% dintre elevi sunt înscriși pe baza unei vize de flotant. Două dintre şcolile arhipline sunt Şcoala 49 din Sectorul 2 şi Şcoala Hamburg (195) din Sectorul 3.
Această practică a dus la dezechilibre majore în sistem: finanțarea școlilor se face în funcție de numărul de elevi, iar odată cu migrarea copiilor către școlile centrale, unitățile mici au pierdut resurse, cadre didactice și șanse egale la educație.
Pe fondul acestei crize, Daniel David promite că va verifica exact „în ce lege viza de flotant și domiciliul sunt tratate la fel”. Dacă ține exclusiv de Ministerul Educației, va propune modificarea metodologiei de înscriere, iar dacă este nevoie de colaborare interinstituțională, va cere schimbarea reglementărilor și la alte niveluri.
Fenomenul a fost menționat încă din proiectul prezidențial România Educată, care propunea cartografierea acestui tip de migrație școlară și extinderea infrastructurii educaționale în zonele cu presiune mare de populație. Însă aceste măsuri nu s-au regăsit în actuala lege a educației adoptată în 2023, precizează EduPedu.
În viitor, documentele de reședință ar putea avea un rol secundar în procesul de înscriere, ceea ce ar însemna un pas important spre echitate în accesul la educație. Iar cei care folosesc în mod abuziv vizele de flotant – inclusiv cei care au transformat această practică într-o mică afacere – ar putea rămâne fără acest avantaj.
Stoparea migrației școlare nu este doar o chestiune de legalitate, ci una de echitate și de funcționare corectă a sistemului. După cum a subliniat Daniel David, „și mie mi se pare că trebuie făcută această diferență între cei care locuiesc stabil acolo și cei care au flotant”.