Influența politicului și abuzul de putere politică, precum și problema conducerii instituționale sunt principalele probleme cu care se confruntă mediul academic din România, arată un raport publicat recent sub egida Parlamentului European. Analiza consemnează o scădere a punctajului României la peste jumătate din criteriile pe baza cărora e evaluată libertatea academică în țară și trece în revistă cazurile notorii de plagiat.
Raportul PE de Monitorizare a Libertății Academice – 2023, realizat pentru Parlamentul European de o echipă de experți de la universitățile din Oslo și Twente, a fost publicat la sfârșitul lunii februarie, relatează Edupedu.ro.
Monitorizarea trece în revistă o serie de evaluări independente, din mai multe perspective, ale mediului academic din România.
Nepotism și interferențe politice în mediul academic
Deși România se menține în top 20-30% mondial din punct de vedere al respectării libertății academice, un indice al libertății academice arată că în 2022 a înregistrat față de anul anterior o scădere ușoară la patru din șase indici luați în calcul:
- indicele general;
- libertatea de cercetare și predare;
- autonomia instituțională;
- expresia academică și culturală.
"Sistemul pare să fie expus unei interacțiuni de nepotism între actori politici și cei academici, putând dăuna integrității academice prin introducerea unor aspecte politice în chestiunile academice, de exemplu prin raportare la consecințele plagiatului sau alegerea conducerii universităților", arată analiza.
Raportul enumeră problemele semnalate în precedentul raport și arată că "noile cazuri identificate sunt legate în principal de interferența guvernului și a lumii politice, care pot fi legate și de potențiale interferențe în managementul instituțional" din mediul academic.
"Sistemul românesc se luptă cu influența și abuzul de putere politică abordarea unor probleme academice. În special, dezbaterile recente s-au concentrat în mod predominant asupra unor cazuri multiple și răsunătoare de plagiat, asupra incapacității comunității academice de a soluționa în mod adecvat încălcările principiilor academice, influența elitei politice asupra unor elemente din noua lege a învățământului superior", toate exacerbate de o "rotativă a unor persoane aflate în poziții de influență", subliniază raportul PE.
Totodată, "instituțiile românești sunt vizate de reglementări de finanțare foarte restrictive care, potrivit unora unora, nu sunt adecvate în cazul universităților, ceea ce duce la constrângeri pentru autonomia financiară. În general există o îngrijorare generală în privința consecințelor pe care le are nivelul scăzut al finanțării, care e privit drept o problemă fundamentală, în acest fel putând impune constrângeri și dezbaterile privind alte provocări în sistem", se mai arată în document.
Cazuri notorii de plagiat și legături politice
Raportul subliniază că "în România cele mai proeminente cazuri specifice sunt legate de plagiat și relații politice".
Este menționat numărul mare de cazuri de plagiat la nivel înalt descoperite în anii 2018 și 2019 și se menționează că în prezent "comunitatea academică pare împiedicată în eforturile ei de a urmări cazuri de fraudă academică, din cauza unui set de slăbiciuni structurale în procesele de raportare și evaluare, precum și prin implicarea unor persoane influente care minimizează consecințele legale și politice".
"O problemă cu mare parte dintre aceste cazuri (recent înregistrate – n.red.) este că ajung să fie decise în instanțe care se concentrează asupra elementelor procedurale, nu de fond, ceea ce mută judecata academică în afara spațiului academic”, afirmă documentul.
Raportul prezintă cazul fostului ministru al Educației, Sorin Cîmpeanu, "ale cărui legături personale și profesionale cu universitatea sa, Consiliul Național al Rectorilor (CNR) și Consiliul de Etică și Management Universitar (CEMU) par să fi ascuns, amânat și minimizat acuzațiile legat de plagierea unui curs universitar pe care-l preda". Documentul prezintă felul cum Sorin Cîmpeanu a demisionat ca ministru doar pentru a se reinstala rapid ca rector al USAMV București și ca președinte al CNR, fiind și promovat în Senat.
Următoarele exemple sunt cele ale plagiatului de care este acuzat fostul premier Nicolae Ciucă, cel al fostului ministru de Interne Lucain Bode și cel al fostului ministru al Cercetării, Florin Roman, iar analiza menționează că niciunul nu a avut de suferit în urma acuzațiilor de plagiat.
Raportul PE notează că forul de specialitate, CNATDCU, este împiedicat să evalueze proactiv tezele de doctorat și este dependent de cereri oficiale înaintate de universități, pentru a identifica dovezi de plagiat: "Întrucât CNATDCU nu poate acționa decât la cerere, există posibilitatea ca unele cazuri să fie soluționate sau administrate intern, de către comisiile universitare de etică, așa cum a fost cazul lui Cîmpeanu, sau de către un sistem judecătoresc în absența mărturiei CNATDCU sau a oricărui alt for independent, precum în cazul Ciucă."
Alte probleme identificate în raportul PE:
- Lipsa de transparență în ceea ce privește Consiliul Național al Rectorilor și declarațiile acestuia în sprijinul lui Sorin Cîmpeanu după dovezile de plagiat, fără să se țină cont de faptul că cel puțin trei rectori nu au fost informați pe tema respectivă.
- Rețeaua de colaboratori politici care au poziții importante de influență în sistemul de învățământ superior.
- Excepțiile privind numărul de mandate de rector care pot fi exercitate", considerate "un aspect controversat" al noii legi a învățământului superior. Fostul ministru Cîmpeanu, care a propus extinderea mandatelor de la patru la cinci ani, pe lângă posibilitatea inițială ca universitățile să-și stabilească singure numărul de mandate, a continuat să influențeze dezbaterile asupra legii, prin intermediul CNR, arată documentul.
- Problemele legate de mandatele rectorilor: de exemplu, posibilitatea ca aceștia să exercite două mandate chiar după ce au avut mai multe pe legea veche. Este citat rectorul Universității din București, Marian Preda, care a criticat schimbările, considerând că aduc "deservicii pentru sistemul de învățământ".
"Aceste exemple ilustrează unii dintre factorii care pot împiedica universitățile și comunitatea academică în promovarea și susținerea principiilor academice și a bunei practici științifice. În special, noua legislație și influența persoanelor cu legături politice ridică provocări la adresa intereselor academice ale universităților și ale comunității academice. Există preocupări și în ceea ce privește cultura creată și felul cum aceasta afectează reputația cercetătorilor și studenților. Există îngrijorări că va fi nevoie de decenii pentru a îmbunătăți situația, așa încât să fie atinse standardele internaționale", notează documentul.
Preocupările principale din sistem sunt legate de normele academice și de schimbările din lege care extind pozițiile de conducere din universități, precum și de îngrijorările legate de corupție și nepotism. "Asemenea evoluții pot determina o influență neadecvată din partea unor actori interni și externi și să creeze aspecte problematice pentru condițiile instituționale pentru activitatea academică, iar astfel poate fi amenințată libertatea academică atât pe termen scurt, cât și pe termen lung", concluzionează raportul PE.