Orice formă de acoperire a nevoilor școlii cu banii părinților ar trebui interzisă expres prin legea educației, consideră 39% dintre persoanele (cadre didactice, părinți, elevi) care au răspuns întrebărilor din cadrul consultării online derulate de Organizația Salvați Copiii România, în vreme ce tot 39% spun că decizia trebuie lăsată la latitudinea părinților.
Un procent de 8% consideră că decizia trebuie să fie luată de conducerea școlii și că ar trebui stabilit un cuantum anual per elev. Această situație indică faptul că, în condițiile în care autoritățile nu asigură o finanțare adecvată a educației, practica colectării banilor pentru reparații, amenajarea clasei, achiziționarea echipamentelor sau a cărților necesare elevilor e încă larg răspândită în unitățile de învățământ din România. Peste trei sferturi dintre cei care au răspuns consultării online (77%) nu sunt de acord ca examenele de admitere să fie organizate separat de către colegiile naționale, în vreme ce doar 13% dintre acestea sunt de acord cu propunerea din noua Lege a Educației.
Consultarea online realizată de Salvați Copiii România în perioada 2 – 16 august, la care au răspuns 1.610 elevi, cadre didactice și părinți, dintre care 735 de persoane au transmis comentarii și propuneri de îmbunătățire a actualului proiect de lege privind sistemul de educație, a scos în evidență faptul că principalele teme pentru cei direct interesați de modificările legislative ale sistemului de educație sunt legate de:
- eliminarea organizării separate a examenului de admitere de către colegiile naționale,
- menținerea ponderii de 20% în calculul mediei de admitere la liceu,
- revizuirea conținutului programei școlare,
- creșterea finanțării sistemului de educație,
- precizarea modalităților de derulare în unitățile școlare a programelor de educație pentru sănătate și a componentelor acestora,
- renunțarea la bacalaureatul unic indiferent de profilul liceului,
- depolitizarea sistemului de educație, eliminarea funcției de directori administrativi,
- păstrarea Caselor Corpului Didactic și a statutului de cadru didactic în cadrul acestora, păstrarea rețelei centrelor de resurse și asistență psihopedagogică în configurația actuală și reglementarea explicită prin lege a rolului consilierului școlar al elevilor,
- reintroducerea burselor de studiu,
- testarea periodică psihologică și profesională a cadrelor didactice,
- participarea reală a elevilor în consiliile de administrație ale școlilor,
- asigurarea consilierii școlare a elevilor vulnerabili,
- renunțarea la calificativele la arte și sport și menținerea sistemului actual de notare pentru toate materiile,
- menținerea disciplinei educației tehnologice în trunchiul comun,
- reintroducerea orei de consiliere și dezvoltare personală.
Gabriela Alexandrescu, Președinte Executiv Salvați Copiii România, a atras atenția asupra necesității unei reevaluări a propunerilor din noua Lege a Educației Naționale, care să țină cont atât de argumentele experților în educație, cât și de cele ale părinților, cadrelor didactice și elevilor, direct implicați în procesul educațional: „O nouă Lege a educației trebuie să corecteze vulnerabilitățile din sistemul de învățământ, astfel încât accesul la educație de calitate să fie real pentru toți copiii.
Avem acum posibilitatea de a reforma cu adevărat sistemul de învățământ, în beneficiul elevilor și al cadrelor didactice, de aceea considerăm că dezbaterea publică asupra modificărilor aduse este crucială. Aceasta este miza demersului Salvați Copiii România de a organiza o consultare online la care să participe direct și cu argumente persoanele interesate de domeniul educației”.
Reamintim că Organizația Salvați Copiii România a transmis Ministerului Educației, în luna iulie, un document prin care recomandă renunțarea la posibilitatea colegiilor naționale de a organiza examene proprii de admitere la liceu, reintroducerea bursei de studiu, revenirea la aprobarea anuală a cuantumului minim al burselor școlare prin HG, stabilirea unitară, la nivel național, a criteriilor de acordare a burselor școlare, prin Statutul elevului, fără posibilitatea autorităților publice locale sau a unităților de învățământ de a stabili criterii specifice și introducerea în textul proiectului de lege a dreptului elevilor de a beneficia de un laptop cu conexiune la internet, primit în comodat pe toată durata ciclului de studii.
Totodată, Salvați Copiii România consideră necesară desființarea actualelor inspectorate școlare, cosmetizate în proiectul LIP ca fiind direcții județene, și înființarea unor noi structuri deconcentrate.
DATE DE CONTEXT
Salvați Copiii reamintește următoarele repere statistice privind starea actuală a învățământului:
- Fenomen extins al neparticipării școlare în raport cu populația școlară - 286.150 de copii între 7 și 17 ani erau în afara școlii la 1 ianuarie 2021, din totalul de aprox. 2.500.000 de copii de vârstă școlară;
- Abandonul școlar neschimbat în ultimii 10 ani - 35.259 de elevi, dintre care 20.878 din ciclul primar și gimnazial și 14.381 din învățământul liceal, au abandonat școala în 2019/2020;
- 2% dintre elevii din învățământul primar afirmă că sunt bătuți deseori de cadrele didactice și 5% spun că acest lucru se întâmplă câteodată; pentru elevii din gimnaziu, acest tip de abuz apare deseori în cazul a 1% din eșantion și câteodată pentru 5%, iar pentru liceeni – 0,2% deseori și 3% câteodată.
- Inegalitățile dintre copiii din urbanul mare și rural se adâncesc; în ceea ce privește rezultatele la examenele naționale - elevii din mediul rural au luat de trei ori mai multe medii sub 5 față de cei de la școlile din urban.
- România înregistrează un procent de 15,6% al tinerilor între 18-24 de ani care au finalizat doar opt clase sau mai puțin, deși ținta fixată de România, în 2010, a fost de reducere a fenomenului la 11,3%, până la sfârșitul anului 2020.
- La proba de citire a testării internaționale PISA, 41% dintre elevii români din sistemul educațional se plasează în aria analfabetismului funcțional, respectiv 46,6% la matematică și 43,9% la cunoștințele generale despre societate, oameni și univers. De asemenea, conform PISA, dintre elevii români dezavantajați social și economic, doar 0,1%, adică unul dintr-o mie (2,6% - media europeană), a ajuns la rezultate de top la citire (nivelurile superioare 6 sau 5, nivelul 1 fiind cel mai scăzut și corespunzător analfabetismului funcțional).
- 41,5% dintre copii se află în risc de sărăcie sau excluziune socială, cea mai mare rată din UE, iar 45% dintre fetele sub 15 ani care au devenite mame în statele UE provin din România.