Ce s-a întâmplat cu Laserul de la Măgurele? ”Nu poate fi vorba de un sabotaj între parteneri. E inutil să căutăm vinovați” – Interviu cu Dragoș Ciuparu

Ce s-a întâmplat cu Laserul de la Măgurele? ”Nu poate fi vorba de un sabotaj între parteneri. E inutil să căutăm vinovați” – Interviu cu Dragoș Ciuparu

Excluderea României din faza a doua a proiectului european cunoscut la noi ca ”Laserul de la Măgurele” este un incident nedorit, favorizat și de unele probleme de comunicare și lipsă de implicare la nivel politic, spune secretarul de stat pentru Cercetare din Ministerul Educației, Dragoș Ciuparu.

Nu poate fi vorba de un sabotaj între parteneri. Cercetătorii pot concura între ei, dar nu ajung la a se sabota.

Să spunem că a lipsit componenta diplomatică din melanjul de competențe necesar implementării unui proiect de o asemenea anvergură. (…) Este inutil să căutăm vinovați și este o utilizare mult mai bună a energiei noastre să găsim soluții la această problemă(…) Am făcut demersuri diplomatice și vom continua astfel de demersuri în încercarea de revenire la procesul de negociere”, mai afirmă Dragoș Ciuparu, într-un interviu acordat pentru SpotMedia.ro.

Ce s-a întâmplat cu Laserul de la Măgurele

Conform paginii de prezentare, proiectul Extreme-Light Infrastructure – Nuclear Physics (ELI–NP) este un laser de o foarte mare intensitate și totodată primul laser de 10 petawati din lume.

De fapt,  ELI-NP reprezintă o structură pan-europeană de cercetare, care include Cehia și Ungaria, alături de România, proiectul fiind implementat de Institutul Național de Fizică și Inginerie Nucleară ”Horia Hulubei”.

Investiția totală a pornit de la 356,2 milioane euro (2012), suma fiind cofinanțată prin Fondul European de Dezvoltare Regională, Programul Operațional de Competitivitate. În proiect au fost implicate în total 40 de instituții academice și de cercetare din 13 state membre UE.

După aproape 8 ani de la demararea efectivă a proiectului, partea română a aflat în data de 14 mai că Ungaria și Cehia au depus la Bruxelles, fără România, proiectul formării unui Consorțiu European de Infrastructură de Cercetare (ERIC), faza a doua a proiectului inițial.

Indignată, conducerea pilonului de la Laserul de la Măgurele a cerut oficial ca transformarea ELI-NP în ERIC ”să fie retrasă și să fie redepusă cu toți cei trei piloni ca membri fondatori”.

”O astfel de acțiune este nedreaptă, netransparentă și nu reflectă scopul și spiritul ELI-DC și al colaborării între cele trei state pentru a implementa împreună proiectul ELI.  Aplicarea pentru Faza a doua fără ELI-NP este în primul rând complet nejustificată, atât legal, cât și etic și afectează puternic interesele României”, se arăta atunci într-un comunicat semnat de Managementul ELI-NP.

Ce a făcut România în perioada 2011 – (2018) 2020 de a ajuns in situația ca după atâta investiție & co ceilalți parteneri să depună dosarul fără ea?” a fost una dintre întrebările postate pe Facebook în cadrul unei dezbateri foarte interesante pe subiect, întrebare de la care a pornit și interviul nostru cu Dragoș Ciuparu, chiar cel care in 2011 a depus la Comisia Europeană propunerea de finanțare a acestui proiect.

Ce făcurăți, frate, cu laserul ăla de la Măgurele? Nici nu l-ați pornit bine și l-ați și stricat?

Publicată de Claudiu D. Tufis pe Luni, 18 mai 2020
Explicați-ne mai întâi de ce și-a dorit România să participe la acest proiect.

Odată cu aderarea României la UE și sistemul de cercetare din țară și-a dorit să devină parte a European Research Area (ERA) – Aria europeană a cercetării.

Integrarea europeană a cercetării este un proces complex ce presupune compatibilizarea sistemului românesc cu cel din țările europene, multe dintre ele considerabil mai dezvoltate în această privință.

Dintre domeniile de cercetare din Romania, domeniul fizicii este unul dintre cele mai dezvoltate, având un decalaj de recuperat mai mic decât alte domenii.

La apariția oportunității de a construi o infrastructură pan-europeană de cercetare în domeniul laserilor, Romania și-a depus candidatura de a participa la acest proiect, având o comunitate de cercetare cu performanțe competitive și având la dispoziție fondurile europene de dezvoltare regională (FEDER) ce puteau fi folosite în acest scop, pentru crearea unui pol de dezvoltare regională bazată pe tehnologii de vârf și progresul științei.

Astfel, comunitatea de cercetare în domeniul fizicii, deja cu performanțe remarcabile în domeniu, putea recupera rapid decalajele față de țările mai avansate din UE, având astfel și posibilitatea de a transfera în economie rezultatele cercetărilor, ce pot produce efecte economice directe și dezvoltare regională.

În același timp, ELI-NP urmează să devină un catalizator de promovare a unui mediu de cercetare performant, un exemplu de bune practici și o școală de cercetare de vârf în Romania, care să ducă la progres întregul sistem de cercetare românesc.

ELI-NP Presentation movie – March 2020

Publicată de ELI NP pe Luni, 2 martie 2020
Care este importanța Laserului de la Măgurele pe plan mondial?

Prin natura unică a infrastructurii de la ELI-NP și intensitatea pulsurilor laser și fascicolului gamma, echipamentele oferă posibilități unice în lume de explorare științifică, descoperiri tehnologice și aplicații încă nebănuite.

Prin cazul științific al infrastructurii au fost deja imaginate o serie de aplicații deja cunoscute publicului larg și descrise in detaliu în White Book, dar cu siguranță vor apărea și altele pe măsură ce știința va avansa ca urmare a descoperirilor ce vor fi făcute prin explorările interacțiunii dintre pulsurile laser, radiația gama și materia.

Vă reamintesc că metoda lui Gerard Mourou probată la ELI-NP a dus la acordarea Premiului Nobel pentru fizică, ceea ce reprezintă o confirmare incontestabilă a importanței acestei infrastructuri pe plan mondial.

Cât de greu a fost să ne îndeplinim obiectivul pe care ni l-am propus ?

Proiectul ELI-NP a avut nevoie de mai bine de patru ani pentru a prinde un contur suficient de convingător pentru a convinge atât comunitatea științifică internațională, cât și Comisia Europeană în întregul ei – ca finanțator, că este un proiect matur care are potențialul de a consolida mediul științific și academic românesc, și de a crea dezvoltare economică sustenabilă în regiunea unde va fi construit.

Dacă procesul de maturizare științifică a fost unul relativ ușor, cei mai importanți cercetători din domeniile fizicii laserilor și fizicii nucleare contribuind semnificativ la definirea agendei potențiale de cercetare a viitoarei infrastructuri, a fost ceva mai dificil să argumentăm cum toate aceste progrese vor produce dezvoltare regională și să convingem că acest proiect este unul asumat la toate nivelurile societății românești, de la clasa politică, până la comunitatea științifică.

The first experiments at the international research center Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics (ELI-NP), for…

Publicată de ELI NP pe Miercuri, 18 martie 2020
Ce s-a întâmplat între timp, în ultimii ani, cu Laserul de la Măgurele? Ce n-a mers bine?

Implementarea proiectului a mers foarte bine pe 3 din cele 4 componente, astfel încât clădirile, laserul și laboratoarele sunt aproape complet implementate.

Mai sunt de venit doar camerele de interacție care trebuie să sosească din Spania luna viitoare, fiind întârziată livrarea față de termenul inițial din aprilie 2020 din cauza pandemiei.

Din păcate, realizarea de către consorțiul EuroGamaS a componentei gama a infrastructurii a înregistrat întârzieri semnificative de livrare și instalare, ceea ce a dus în final la rezilierea contractului și contractarea unui alt furnizor, care urmează să livreze, să instaleze și să pună în funcțiune sistemul gama până la mijlocul anului 2023.

Până atunci, însă, componenta laser este perfect funcțională, eu având chiar oportunitatea de a participa la debutul primului experiment desfășurat la ELI-NP începând cu luna martie a anului curent și care se află în faza de finalizare în această perioadă. Aștept cu interes publicarea rezultatelor acestuia.

Care au fost greșelile comise, când s-au produs ele și cine a fost de vină? Au fost erori intenționate sau pur și simplu a fost vorba despre nepăsare, lipsă de viziune etc? Sau România nu a greșit cu nimic, am fost pur și simplu sabotați de parteneri?

Conjunctura acestui incident este una extrem de complexă și deznodământul, nedorit de niciuna dintre părțile implicate – în fapt, s-a produs ca urmare a unor factori favorizanți constând, în opinia mea, din probleme de comunicare și lipsă de implicare la nivel politic în deblocarea situației.

Nu poate fi vorba de un sabotaj între parteneri. Cercetătorii pot concura între ei, dar nu ajung la a se sabota.

Să spunem că a lipsit componenta diplomatică din melanjul de competențe necesar implementării unui proiect de o asemenea anvergură cum e Laserul de la Măgurele.

Au fost mai multe scrisori din partea Comisiei Europene și a partenerilor din Cehia, Franța și Italia la care autoritățile române au omis să răspundă. Este inutil să căutăm vinovați și este o utilizare mult mai bună a energiei noastre să găsim soluții la această problemă.

Care sunt consecințele deciziei partenerilor europeni de-a continua proiectul doar Cehia și Ungaria, fără componenta din România ? Ce se poate face/ s-a făcut deja pentru a se remedia problema? Sau e prea târziu?

Consecințele, în acest moment, sunt doar ipotetice, pentru că, deocamdată, aplicația ERIC doar a fost depusă spre analiză la Comisia Europeană. Procesul de analiză și aprobare durează un timp, iar noi intenționăm ca în acest timp să reușim să reluăm dialogul și să ne alăturăm ca membru fondator ERIC-ului.

Ne-am exprimat surprinderea față de această abordare Comisiei Europene și, totodată, disponibilitatea de dialog cu partenerii din Cehia, Ungaria, Italia și Lituania în ce privește constituirea ERIC-ului împreună. Am făcut demersuri diplomatice și vom continua astfel de demersuri în încercarea de revenire la procesul de negociere.

Înțelegem că există disponibilitatea de dialog, confirmată cel puțin în cazul unora dintre partenerii noștri, și avem încredere că demersurile noastre vor fi întâmpinate cu deschidere, așa cum și este normal în spiritul unei adevărate Arii europene a cercetării.

Care sunt pașii următori?

Sperăm să reluăm dialogul de la stadiul ultimului acord negociat cu medierea comisarului Carlos Moedas asupra principiilor statutului ERIC, agreat în decembrie 2017 de miniștrii Cercetării celor trei țări gazdă a infrastructurii, Cehia, Ungaria și România.

Apoi, în cadrul proiectului Impulse, finanțat de Comisia Europeană cu 20 milioane de euro, să se finalizeze documentația de aplicație pentru ERIC cu toți cei trei piloni ca membri fondatori, evident accesul fiind deschis și altor state doritoare, europene sau terțe.

Este de așteptat ca ERIC-ul să fie aprobat de Comisie și să înceapă să funcționeze facilitând accesul cercetătorilor din toată lumea la cele trei infrastructuri. Cu certitudine, rezultate deosebit de interesante nu vor întârzia să apară.

The most powerful laser facility in the world

Meet ELI-NP, the most powerful laser facility in the world. The laser will be fired at carefully designed targets and the results may someday help us understand space. Read more: https://newseu.cgtn.com/news/2019-12-01/Super-Lasers-RAZOR-LWgMDUvn0Y/index.html

Publicată de CGTNEurope pe Marţi, 3 decembrie 2019