Velin Ganev, despre BlueCash50, casa de marcat care acceptă plăți prin recunoaștere facială

Velin Ganev, despre BlueCash50, casa de marcat care acceptă plăți prin recunoaștere facială

Ca să își țină clienții la curent cu posibilitățile extraordinare pe care le oferă tehnologia modernă, Velin Ganev – directorul general al societății Danubius Exim – a creat un dispozitiv numit BlueCash50.

E o casă de marcat mobilă, cu scanner de coduri de bare, cu POS încorporat și sistem de operare Android care îi permite oricărui angajat să încaseze, oriunde în magazin, bani de la clienți. În plus, BlueCash50 acceptă plăți nu doar cu numerar și card, ci și prin recunoașterea facială a clientului.

Cum s-a ajuns aici de la rudimentarele case de marcat de la jumătatea anilor 1990 și cum nevoia clientului devine motorul progresului în tehnologie, a povestit Velin Ganev, invitat la Digital Shift.

Iată câteva dintre declarațiile sale:

  • Cum erau primele case de marcat, pe care Danubius Exim a început să de vândă, în România, din 1994

(de la 02:24) Păi gândește-te la un calculator de birou, din acela clasic, dacă mai ții minte cum arătau pe vremuri. Tot așa arătau și casele de marcat, înainte. Te ajutau efectiv în calcularea unui preț. Aveai niște butoane, niște cheițe mari și făceai calcule ca să știi cât trebuie să-ți plătească cineva pentru marfă. Dar atât. Casa de marcat nu înregistra nimic, nicăieri.

  • Cum s-a produs schimbarea, în domeniul urmăririi banilor, în a doua jumătate a anilor '90

(de la min 03:23) Eram 100% convinși că o să se întâmple ceva, pentru că deja în Bulgaria se întâmplase. În 1995, se implementase prima casă de marcat cu memorie fiscală, care îți memora informații pe care tu nu le mai puteai șterge.

În felul ăsta, casa de marcat a devenit și instrument de control. Acesta era scopul funcției de memorare a casei de marcat. Statul începea să se uite la niște date, ca să nu fie furat.

Să vadă că ai declarat veniturile tale și ai plătit TVA-ul aferent.

Când am văzut aceste evoluții, în 1996, am luat legătura cu partenerii noștri de la Datecs (companie din Bulgaria, fondată de mai mulți acționari cu studii tehnice – parte dintre ei instruiți în Japonia – care produce case de marcat).

Și am început să colaborăm cu ei. De ce? Pentru că deja apăruseră calculatoarele PC. Primele modele, 286 și 386, din acele generații.

Iar Datecs era singura companie care avea un port serial și interfață care permiteau conectarea casei de marcat la calculator. Și ne-am gândit că s-ar putea la un moment dat să apară niște soluții din-astea de contabilitate care să transfere informația (de pe calculator – n.red.) către casa de marcat (...)

Nu ne-am considerat furnizorii unor case de marcat pe care să le cumperi pentru că legea te obligă să le ai. Am considerat că trebuie să vindem produse pe care oamenii să le cumpere pentru că le sunt de folos, care să-i convingă...

Nu e o abordare despre care să zici că ar fi de vreun folos imediat. Dacă gândești așa, e mai greu să-i convingi pe oameni să îți cumpere marfa.

Mai ales că, pe vreme aia, oamenii nu prea voiau să audă de bulgari.

(...) Carcasele primelor case de marcat erau produse de Tokyo Electric Company, firmă cu are Datecs colabora. Și erau marcate cu „Made in Japan”. Dar interiorul - creierul, să-i zicem așa - era creat în Bulgaria. De aceea lumea a considerat, la început, că vindeam produse japoneze”.

  • Cum a evoluat tehnologia în domeniul caselor de marcat, până astăzi

(de la 13:18) „În anul 2010 a fost prima oară în care ANAF a venit către comisia de avizare a caselor de marcat și le-a dat o adresă în care a spus că analizează o posibilă schimbare în domeniul caselor de marcat, la solicitarea contribuabililor mari, adică retailerii mari, care atunci au început să intre destul de puternic în țară.

De ce? Pentru că retailerii mari aveau o mare problemă în a stoca și în a asigura stocarea pe timp îndelungat a acelor benzi de control, adică rola-martor (pe care imprimă casa de marcat -n.red.).

(De la 15:42) S-a ajuns la un moment dat la o discuție în care a trebuit aleasă o soluție. Se merge doar pe jurnal electronic, adică transformare acelei benzi de control într-una electronică?

Sau ne vom gândi și în mai mult în viitor? Adică să vedem ce s-a mai implementat și să facem o analiză mult mai extinsă. Și așa s-a ajuns la cerința unui certificat digital (care ajută la securizarea comunicațiilor – n.red.) în casă de marcat. Adică, practic, la ora asta, noi avem o tehnologie adecvată pentru următorii 10-15 ani.

(De la 21:15) În '99 – 2000, casa de marcat Datecs avea un meniu în care dacă vroiai să faci o operațiune, cred că îți trebuia minim facultate de Politehnică. De ce? Pentru că-ți scrie acolo 1-1-1... Ca să faci o operațiune de raportare trebuia să intri în 2 să apeși 3 să apeși 1 să apeși 2 și să dai subtotal. Adică o secvență de taste din care nu înțelegeai nimic. Nu-ți scria nimic pe display. Adică nu-ți spunea: vezi că urmează nu știu ce! Nu, erau doar niște cifre și puncte, atât.

Și tot timpul contabilii și comercianți erau supărați «Dom'le, nu înțeleg nimic!, spuneau. Și îți scriau niște foi pe care n-o să le uit niciodată, cu liste de cifre «2.2.2.1 total, subtotal ...» ... Era foarte, foarte amuzant.!

Când a venit 2018 (când statul a introdus obligativitatea folosirii casei de marcat cu jurnal electronic - n.red.), m-am certat chiar cu oamenii mei de aici, de la service. Le-am spus «Cum ați vrea să arate noul meniu al caselor de marcat? Că uite, avem un afișaj grafic. Putem să punem ce vrem pe el. Și ei au zis «A, păi lasă-l cum e! Nu schimba nimic!”. (...) Și le-am zis «N-ați înțeles! Eu vreau ca de data asta chiar să avem ceva din care să înțeleg și eu ce se întâmplă în casa asta de marcat” (...)

Am scris eu un meniu de la 0. Le-am cerut bulgarilor de la Datecs să îmi facă o aplicație mock-up (de test - n.red.). Au făcut, au pus-o pe o carcasă.

Și până să testeze angajații mei de aici sistemul, m-am dus cu casa aceea de marcat acasă și am încercat să setez un meniu cu băieții mei, care aveau 6 ani și 4 ani. Unele lucruri mie mi se păreau logice. Am văzut că lor nu li s-au părut logice. Așa am reușit să setez câteva lucruri.

Am făcut casa de marcat și le-am dat-o alor mei spre testare. Și au spus «Uite ce simplu!», «Uite ce frumos! Nu ne-am gândit la asta». Păi da, simplu și frumos pentru că m-am pus în postura unui casier! Dacă rămâneam la secvențe de cifre, nu făceam nimic”.

  • Cum a apărut casa de marcat la care poți plăti prin recunoaștere facială

(De la 25:58) „Toți clienții noștri, toți comercianții trebuie să aibă acces la informație și tehnologie.

Nouă ne trebuie o unealtă prin care să facem accesul la informație în piață mult mai facil. Iar singura metodă e să implementăm soluții inovative.

BlueCash50 este și casă de marcat, este și POS bancar în același timp. În el avem 3 micro-procesoare. Adică avem procesorul pentru case marcat, avem procesorul pentru plată bancară și mai avem și procesorul pentru sistemul de operare Android (...)

(....) este mic, el este portabil, este pentru zona de portabilitate, este zonă de mici comercianți care vor să facă vânzare «in store». Are și scanner de coduri de bare. Să spargem cozile dintr-un magazin. Dacă tu, client, ai intrat într-o discuție cu un comerciant, atunci acela trebuie să poată să îți și vândă ceva acolo, pe loc, și să îți încaseze banii! Și cash, și card și cu tehnologia «pay-by-face», prin recunoaștere facială. E ca un wallet electronic, te înscrii, îl creezi și apoi poți plăti prin recunoaștere facială chiar dacă nu ai la tine cardul sau bani cash.

BlueCash50 arată că un POS, nu? Dar să ne amintim că acum 10 ani, POS nu însemna să ai instalat pe dispozitiv Android și să ai încorporată cameră pentru tehnologia «pay-bay-face». Nu, la început un POS arăta doar o casă de marcat cu butoane!

(de la 29:09) „Atât timp cât ai un sistem de operare Android (instalat pe o casă de marcat - n.red.) atunci deja «sky is the limit» pentru tine. Orice e posibil!”.

De ce mai stăm încă la coadă, la supermarket - deși există tehnologia prin care orice angajat pe care îl întâlnim prin magazin ne-ar putea încasa banii pe cumpărături, dar și de ce statul nu reușește să încaseze suficient TVA nici măcar cu ajutorul ultimelor tehnologii aflați ascultând integral podcastul realizat de Gabriel Kolbay cu Velin Ganev, directorul general al companiei Danubius Exim SRL.

Unde asculți Digital Shift

Te poți abona la podcastul Digital Shift în SpotifyApple PodcastsGoogle PodcastsSoundCloudStitcherAnchor, Player FMPocket CastsRadioPublicCastbox.


În fiecare zi scriem pentru tine. Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, dă-ne un like. 👇