România raportează – ca toată lumea – cheltuielile bugetare pe sectoare la PIB. În cazul nostru nu prea funcționează, pentru că distanța dintre buget (adică banii la dispoziție pentru cheltuieli) și PIB e foarte atipică.
Astfel că am decis să analizăm cheltuielile în funcție de buget și nu de PIB: cât din banii pe care îi adună statul se duc pe fiecare axă de cheltuială în parte. Numai așa vom înțelege noțiunea de ”plapumă”: până unde ne putem întinde și cât din banii aflați la dispoziție – veniturile statului + datorii – se duc pe dezvoltare și cât pe supraviețuire: supraviețuirea statului și a celor dependenți de el.
Am pus în oglindă cum a împărțit statul banii în 2023 – prin execuţia bugetară – și cum își propusese să cheltuie acești bani prin legea Bugetului.
În 2023, s-au alocat de la buget pentru investiții – adică pentru dezvoltare – doar cu un punct procentual mai mult decât s-a plătit pentru dobânzile datoriei publice scadente.
Din graficele de mai jos, observăm:
Cheltuielile bugetare reale – potrivit execuției bugetare pe 2023:
1, Prima observație:
Cea mai mare pondere a cheltuielilor este reprezentată de cele pentru funcționarea administrației centrale și a celor locale. Astfel, dacă însumăm fondurile pentru plata personalului bugetar și achizițiile de bunuri și servicii, rezultă că 35% din banii aflați la dispoziția României (venituri + împrumuturi) sunt doar pentru funcționarea statului. Trebuie specificat că aici sunt incluse și salariile profesorilor și medicilor.
2, A doua observație:
O altă categorie importantă o reprezintă plata pensiilor și a celorlalte prestații sociale, care reprezintă 26% din total (191 miliarde de lei). Cu toate acestea, România nu este țara asistaților sociali, media europeană fiind mult mai ridicată, cu specificarea că alte state au aceste cheltuieli raportate la PIB, nu la banii puțini pe care-i adună și pe lângă care se împrumută România.
3, A treia observație – banii de dezvoltare: românești + fonduri europene:
Deși în anul 2023 investițiile au preluat conducerea la contribuțiile la creșterea PIB, ponderea acestora a rămas mică în totalul cheltuielilor totale ale bugetului general consolidat (611,35 miliarde de lei).
Investițiile realizate din fonduri naționale au reprezentat doar 6% din totalul cheltuielilor bugetului general consolidat sau 38 miliarde de lei (7,7 miliarde de euro). Creșterea se observă la cheltuielile realizate din fondurile externe nerambursabile postaderare care au urcat la 10% din total sau 12,4 miliarde de lei.
4, A patra observație – costurile finanțării:
Atunci când 5% din veniturile statului + datorie înseamnă numai plata la zi a dobânzilor, întrebarea este ce trebuie să faci ca să nu fii cel mai dubios creditor din UE, adică cel care plătește cele mai mari dobânzi pentru finanțarea deficitului bugetar.
Citeşte integral analiza Ăștia-s banii României – Statul și Dezvoltarea: o fi corect cum îi împărțim? pe Curs de Guvernare